Ion Proca a primit distincţia Pro Urbe din partea Primăriei Miercurea-Ciuc – Informația Harghitei

Într-un cadru festiv, marţi seara, Ion Proca a primit din partea primarului municipiului Miercurea-Ciuc, distincţia Pro Urbe, momentul coincizând cu aniversarea a 70 de ani a fostului dascăl şi prefect al judeţului Harghita.

Distincţia i-a fost acordată pentru profesionalismul, responsabilitatea şi devotamentul demonstrat de-a lungul activităţii sale profesionale şi publice, pentru contribuţii aduse la dezvoltarea comunităţii locale, la consolidarea spiritului comunitar şi, în mod deosebit, la promovarea dialogului şi a înţelegerilor reciproce şi a cooperării între comunităţile din municipiul Miercurea-Ciuc, precum şi pentru respectul şi aprecierea de care se bucură în rândul acestora.

„Se poate construi o societate în care dialogul primează, în care vorbele superficiale sunt puse la o parte şi rămâne ceea ce ne leagă”

„Este o zi de sărbătoare, în care sărbătorim un om şi o carieră, domnul Ion Proca. Dar este şi o zi de reflecţie, în care punem în prim plan valorile care ne leagă şi care ajută să construim”, spunea Korodi Attila, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, cu ocazia înmânării distincţiei.

Edilul a mai punctat faptul că, înainte de Revoluţia din 1989, Ion Proca a reuşit să facă ceva valoros, într-o perioadă foarte complicată, neagră, şubredă, plină de răzbunări, de limitări, de tot ce e rău.

„Dragă Giani, eu n-am avut şansa să te cunosc în comunism, eu eram copil, dar vestea a venit după noi. O veste bună că s-a putut şi că se poate şi că ai reuşit să demonstrezi că o generaţie care a ajuns în Miercurea-Ciuc a reuşit împreună să facă ceva valoros într-o perioadă foarte complicată, neagră, şubredă, plină de răzbunări, de limitări, de tot ce e rău. Şi voi aţi reuşit să arătaţi că se poate şi asta este un lucru enorm.

Şi după ’89, voi aţi arătat că se poate. Că se poate construi o societate în care dialogul primează, în care vorbele superficiale sunt puse la o parte şi rămâne ceea ce ne leagă, ceea ce e valoros.

Aşa că mă bucură foarte mult că am putut să ne adunăm astăzi, să celebrăm un om şi, sincer, prin tine, să celebrăm o valoare”.

„Dacă am primit acest premiu este pentru că s-a înţeles foarte bine că eu am devenit un bun ciucan”

Cuprins de emoţii, Ion Proca amintea faptul că este „un tânăr muscelean, cu şcoala făcută la Bucureşti şi în Italia, la Universitatea din Perugia, care a venit îndrăgostit, dar şi căsătorit deja, cu cineva din Miercurea-Ciuc. Şi am zis că, dacă aşa e să fie, la treabă.

Sunt aproape cincizeci de ani de când suntem aici. Adică cincizeci de ani de când suntem împreună, de când oraşul acesta ne-a devenit casă”.

„Eu am realizat, cred, foarte repede, în mod norocos, că geografia nu produce în mod automat nici inteligenţă, nici patriotism şi că identitatea nu trebuie păstrată în formol. Şi dacă tu eşti în stare să transmiţi celorlalţi că eşti un om cum trebuie, nu se poate să nu fie un răspuns corespunzător.

Eu am fost toată viaţa cuprins de un entuziasm al relaţionării. Am avut tot mereu credinţa că şi celălalt e bun, că şi celălalt gândeşte frumos şi poate nu ştim uneori să folosim bine ceea ce eu aş putea să spun că pentru mine a fost o obsesie, o manie.

(…) Dacă aş fi mai puţin leneş în ale scrisului, în ale cuvântului, aş putea să spun multe despre anii ’80 ai Ciucului. Anii ’80 plini de o viaţă despre care nu prea se mai ştie şi de o generaţie de oameni cu care pur şi simplu m-am simţit atât de bine şi atât şi de atras că nu mi-a mai venit sub nicio formă să plec de aici. Unii dintre ei nu mai sunt. Din păcate, destul de mulţi.

Spunea domnul primar că era foarte tânăr când noi eram generaţia maturilor care încercam să facem ceva. Simţeam că trebuie să facem ceva, pentru că altfel aerul devenea irespirabil”, a mai spus Ion Proca.

În final, acesta a precizat că distincţia primită demonstrează că a devenit un bun ciucan. „Domnule primar, doamnelor şi domnilor, eu cred că dacă am primit acest premiu este pentru că s-a înţeles foarte bine că eu am devenit un bun ciucan. Şi în consecinţă premiul a ajuns, vă asigur, în mâini bune.

Mulţumesc frumos!”, încheia Ion Proca.

Laudatio

Cuvântul de Laudatio cu ocazia înmânării distincţiei Pro Urbe a fost rostit de către Marius Ţepeluş, subprefect al judeţului Harghita. În continuare, redăm din acesta.

„Există oameni a căror biografie poate fi prezentată printr-o succesiune de date, funcţii şi realizări şi există oameni a căror adevărată măsură nu poate fi cuprinsă într-un asemenea inventar, pentru că ceea ce au construit nu se regăseşte doar în documente, în instituţii sau în cronologii, ci, mai ales, în oamenii pe care i-au format, în destinele pe care le-au influenţat, în comunităţile pe care le-au apropiat şi în felul în care, prin prezenţa lor, au schimbat ceva în lumea din jur. Omul pe care îl celebrăm astăzi, la împlinirea vârstei de 70 de ani, aparţine fără îndoială acestei categorii rare, iar acordarea titlului Pro Urbe al municipiului Miercurea-Ciuc este, din această perspectivă, mai puţin o recompensă pentru o carieră şi mai mult o recunoaştere a unei vieţi puse, în forme diferite şi în epoci diferite, în slujba oamenilor şi a comunităţii.

Privind parcursul său profesional, observăm mai întâi vocaţia profesorului, cea care avea să constituie poate cea mai profundă şi mai constantă dimensiune a personalităţii sale. Între anii 1979 şi 1996, predând limba italiană şi limba franceză, nu a transmis doar cunoştinţe şi nu a pregătit doar elevi pentru examene; a deschis, într-o epocă în care lumea era încă puternic închisă în propriile sale graniţe, ferestre către alte culturi, către alte mentalităţi şi către un spaţiu european al libertăţii intelectuale.

(…) Această vocaţie pedagogică avea să depăşească mai târziu spaţiul catedrei, devenind inspector şcolar de specialitate, într-o perioadă în care şcoala românească se afla în plin proces de desprindere de vechile structuri şi mentalităţi. Totuşi, activitatea de profesor a rămas, aşa cum spuneam, o constantă a vieţii sale, culminând, ca o recunoaştere şi încununare a întregului parcurs pedagogic, cu preluarea catedrei de limbă italiană a Universităţii Sapientia.

Dar poate că niciun alt capitol al carierei sale nu exprimă mai bine capacitatea sa de a transforma o viziune într-o construcţie durabilă decât activitatea desfăşurată în domeniul protecţiei copilului, unde, în calitate de director al instituţiei judeţene de profil, între anii 1996-2005, a înţeles că reforma nu putea însemna doar schimbarea unor proceduri administrative, ci trebuia să pornească de la o altă concepţie despre copil, despre familie şi despre responsabilitatea societăţii faţă de cei vulnerabili. A schimbat din temelii un sistem şi a făcut ca judeţul Harghita să devină un reper de bune practici la nivel naţional, ceea ce reprezintă, poate, una dintre cele mai importante realizări ale sale, tocmai pentru că în spatele unei asemenea reforme nu se află doar o instituţie mai performantă, ci vieţi de copii care au avut şansa unei perspective mai bune asupra propriului viitor.

(…) În anii ’80, într-o societate în care libertatea de exprimare era sever limitată, a fost solist vocal şi liderul trupei de muzică rock – Prim-Plan. Privită astăzi, această experienţă ar putea părea doar un episod pitoresc al unei biografii complexe, însă pentru cei care au trăit acea perioadă muzica rock însemna mai mult decât divertisment: era o formă de energie, de nelinişte, de inspiraţie şi chiar de libertate. A cânta muzică rock în acei ani însemna, într-un fel, să afirmi existenţa unei lumi pe care regimul nu o putea controla în totalitate, iar faptul că acelaşi om, care era şi profesor, îşi găsea atunci expresia prin muzică arată că în el a existat întotdeauna această nevoie de libertate şi de umanism.

A fost organizatorul unuia dintre cele mai emblematice festivaluri rock ale anilor ’80 – Bradul de Argint – un festival care a crescut exponenţial în calitate şi în amploare de la ediţie la ediţie, şi care a dat aripi unei generaţii care îşi căuta vocea, identitatea şi dreptul de a visa.

După 1989, nevoia de libertate avea să capete o formă politică şi civică, prin contribuţia sa decisivă la fondarea şi consolidarea mişcării liberale din judeţul Harghita şi prin activitatea sa ca preşedinte al organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Liberal, funcţie pe care a exercitat-o timp de 10 ani.

(…) În mandatele în care a fost ales consilier local al municipiului Miercurea-Ciuc şi consilier judeţean s-a manifestat ca un lider al dialogului şi al construcţiei, într-un spaţiu în care tentaţia confruntării putea fi uneori mai puternică decât răbdarea şi negocierea, şi a ales consecvent punţile în locul zidurilor, nu pentru că ar fi confundat compromisul cu lipsa de fermitate, ci tocmai pentru că a înţeles că fermitatea autentică nu are nevoie de agresivitate.

(…) A activat apoi mai bine de un deceniu în mediul privat, experienţă care i-a oferit o perspectivă diferită asupra responsabilităţii, a iniţiativei şi a raportului dintre instituţie şi societate.

(…) În perioada 2019-2021 revine în administraţia publică judeţeană în calitatea de prefect al judeţului Harghita, exact când omenirea traversa o nenorocire globală, pandemia coronavirusului Covid 19, venită în valuri, în care noi oamenii am fost şi victimele, şi eroii acelei tragedii, iar domnul Ion Proca a ştiut să activeze toate resorturile pentru ca populaţia judeţului să-şi depăşească potenţialul pentru a ieşi victorioasă din spaima care îi întinsese limitele la maximum.

(…) Într-o lume în care, din păcate, respectul pentru adevăratele valori nu prea mai funcţionează, într-o lume în care agitaţia superficială şi culorile stridente răzbesc, astăzi, acordarea de către municipiul Miercurea-Ciuc a premiului Pro Urbe vine ca o recunoaştere a personalităţii complexe a dumneavoastră, domnule Ion Proca, cel care v-aţi trăit toată viaţa profesională de mai bine de 45 de ani în Miercurea-Ciuc, şi prin tot ceea ce aţi făcut a devenit un reper al comunităţii din judeţul Harghita, cel puţin, iar onoarea este reciprocă, o comunitate este mai bogată atunci când în istoria ei există oameni care au avut şi au în continuare inteligenţa de a construi, înţelepciunea de a dialoga şi generozitatea de a-i ajuta pe ceilalţi să crească.

Acordarea acestui onorant Titlu nu este doar un gest de recunoştinţă pentru ceea ce aţi realizat de-a lungul anilor, ci şi o expresie a preţuirii pe care comunitatea v-o poartă astăzi, preţuire care se manifestă prin implicarea dumneavoastră şi prin felul în care continuaţi să inspiraţi oamenii din jur. La 70 de ani, nu celebrăm doar un drum parcurs, ci şi prezenţa unui om care continuă să conteze”.

Consemnare de LIVIU C.

Comentarii:

comentarii