În România se nasc tot mai puțini copii, iar decalajul dintre generații se adâncește. Potrivit Institutului Național de Statistică, populația după domiciliu a scăzut, la 1 iulie, cu 0,5% față de anul trecut, până la puțin peste 21 de milioane de persoane.
Dezechilibrul dintre vârste este cel mai îngrijorător semnal. Numărul persoanelor de peste 65 de ani este cu aproape 40% mai mare decât al copiilor sub 15 ani: aproximativ 4 milioane de vârstnici, față de 2,9 milioane de copii. Cei mai mulți români au între 45 și 49 de ani, în timp ce copiii cu vârste între zero și patru ani reprezintă doar 3,9% din populație.
Anul trecut s-au născut mai puțin de 146.000 de copii, cel mai mic număr din ultimul secol, iar datele din primele luni ale acestui an arată că tendința se menține. La nivelul întregii țări, rata fertilității a coborât la 1,38 copii pentru fiecare femeie, potrivit estimărilor Eurostat pentru anul 2024.
Situația diferă însă considerabil de la un județ la altul. Cele mai ridicate rate ale fertilității se înregistrează în Suceava, 1,81, și în Sălaj, 1,80, urmate de Harghita, cu 1,64. La polul opus se află Ilfov, cu doar 1,09, Mehedinți, cu 1,16, Gorj, cu 1,17, Vâlcea, cu 1,21, Cluj, cu 1,22, și municipiul București, cu 1,23.
Întrebat de ce în Sălaj se nasc mai mulți copii, medicul obstetrician-ginecolog Florin Borgovan a glumit, într-un reportaj Pro TV: „Tăticii sunt cei care sunt mai doritori și doresc să aibă cât mai mulți copii, am putea să spunem că sălăjencele sunt mai înfocate și tăticii mai dornici să obțină un copil, s-ar putea datora, nu știu, pălincii de Zalău”. Trecând într-un registru serios, același medic a semnalat o problemă reală: creșterea numărului mamelor minore.
În județele cu rate scăzute, explicațiile țin de economie. Tinerele spun că se gândesc întâi la stabilitate financiară. „Până am tot, un apartament, un loc stabil de muncă, și cam atunci m-aș gândi”, a declarat o tânără din Cluj. Alta a spus că i se pare „mai simplu cu un copil, să îi pot oferi mai multe, decât cu doi”.
Medicii avertizează că amânarea primei sarcini are consecințe. „Riscul de infertilitate crește, vârsta aduce anumite elemente de risc, legate de patologia asociată sarcinii, de tot procesul și de naștere”, a explicat medicul ginecolog Răzvan Ciurtea.
Sociologul Ioan Hosu explică diferențele dintre județe prin factori culturali și de stil de viață. „Mai sunt și anumite comunități în care variabila religie contează și mai contează și tradiția comunității, care îi determină să facă pasul în direcția asta, contrastând cu modelele urbane unde, deși sunt mai mulți bani și carieră, viața e mai scumpă, stil de viață diferit, deci vorbim de o Românie polarizată”, a afirmat acesta.
Fenomenul nu este doar românesc. La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a coborât în 2024 la 1,34, cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani. Cele mai ridicate rate au fost înregistrate în Bulgaria și Franța, ambele cu 1,72 născuți vii la o femeie, în timp ce Spania a avut 1,10, iar Malta doar 1,01.
Anunțuri gratuite din Maramures