„Libertatea trebuie apărată în fiecare zi”. Muzeul Steaua Roşie din Sfântu Gheorghe a fost inaugurat oficial: O călătorie de 3.000 de metri pătraţi prin istoria comunismului – We Radio Sfântu Gheorghe

Fostul depozit de tutun al Fabricii de Ţigarete din Sfântu Gheorghe a primit o nouă destinaţie publică şi simbolică odată cu inaugurarea oficială a Muzeului „Steaua Roşie”. Amenajat pe o suprafaţă expoziţională de aproape 3.000 de metri pătraţi, noul spaţiu memorial reconstituie cele peste patru decenii de dictatură comunistă din România prin intermediul documentelor de arhivă, obiectelor de epocă, fotografiilor şi mărturiilor personale. La ceremonia de deschidere au luat parte fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, liderul UDMR Kelemen Hunor, cercetătorul şi disidentul Gabriel Andreescu, istoricul CNSAS Mădălin Hodor şi fostul secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Hegedüs Csilla.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a deschis seria discursurilor amintind că libertatea de a vorbi public în limba maternă a fost unul dintre drepturile fundamentale redobândite după 1989. Edilul a subliniat că iniţiativa înfiinţării acestui muzeu reprezintă o datorie morală faţă de cei care au suferit în închisorile comuniste, la Canalul Dunăre-Marea Neagră sau în revoltele muncitoreşti, dar şi un semnal de alarmă în faţa reapariţiei reflexelor autoritare în societatea contemporană. În viziunea sa, muzeul nu este doar un loc de conservare a trecutului, ci un instrument activ destinat noilor generaţii, care trebuie să înţeleagă de ce nicio formă de dictatură nu poate fi privită cu toleranţă sau nostalgie.

Emil Constantinescu a atras atenţia asupra crizei morale care macină societatea actuală

Fostul şef al statului Emil Constantinescu a evocat parcursul propriei vieţi ca parte integrantă a traumei colective trăite de societatea românească: refugiul din 1944 în faţa trupelor sovietice, anii de sovietizare şi rusificare obligatorie din liceu şi facultate, marginalizarea impusă de dosarul de cadre şi, ulterior, evenimentele din Piaţa Universităţii şi violenţele din timpul mineriadelor. Constantinescu a atras atenţia asupra crizei morale care macină societatea actuală, arătând că absenţa unei cunoaşteri reale a istoriei recente lasă loc manipulării şi relativizării răului. Fostul preşedinte a amintit şi momentele de solidaritate româno-maghiară din toamna anului 1956, când studenţii de la Timişoara s-au ridicat în sprijinul Revoluţiei din Ungaria şi au cerut retragerea trupelor sovietice şi oprirea colectivizării forţate.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a remarcat ironia profundă ca simbolul care a dominat agresiv zeci de ani viaţa publică şi privată – steaua roşie – să ajungă astăzi să denumească o instituţie care îi consemnează eşecul şi abuzurile. În discursul său, acesta a arătat că forţa dictaturii nu se măsura exclusiv la congresele de partid, ci în atmosfera apăsătoare din viaţa de zi cu zi: apartamentele reci, cozile interminabile, cenzura şi neîncrederea cronică a statului faţă de propriii cetăţeni. Kelemen Hunor a subliniat pericolul confuziei dintre nostalgia legitimă a oamenilor pentru propria tinereţe şi o falsă nostalgie faţă de regimul comunist, reamintind că regimul a oprimat în mod egal români, maghiari şi alte comunităţi etnice, iar apărarea libertăţii rămâne o responsabilitate comună a fiecărei generaţii.

Punte de comunicare interculturală prin traducerea în limba română a mărturiilor şi documentelor privind dizidenţa maghiară

Dimensiunea de cercetare a fost evidenţiată de dizidentul şi universitarul Gabriel Andreescu, care a propus ca Muzeul Steaua Roşie să nu se limiteze doar la prezentarea represiunii, ci să dezvolte o componentă temeinică de studiu dedicată demnităţii umane şi rezistenţei cotidiene. Andreescu a subliniat că arhivele Securităţii dezvăluie nu doar mecanismele delaţiunii, ci şi nenumărate dovezi de onoare, curaj şi decenţă ale oamenilor obişnuiţi. Totodată, acesta a recomandat muzeului să devină o punte de comunicare interculturală prin traducerea în limba română a mărturiilor şi documentelor privind dizidenţa maghiară din perioada comunistă, oferind ca reper atitudinea asumată de Tőkés László încă din anii ’70 şi solidaritatea manifestată la Timişoara în decembrie 1989.

La rândul său, istoricul Mădălin Hodor, vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a confirmat deschiderea instituţiei de a sprijini viitoarele demersuri ştiinţifice şi educative ale noului muzeu. Hodor a atras atenţia asupra paradoxului prin care, odată cu trecerea timpului, percepţia publică asupra atrocităţilor comuniste devine tot mai deformată şi expusă sondajelor favorabile figurilor totalitare. Referindu-se la rolul educaţiei civice, istoricul a pledat pentru transformarea muzeului într-un spaţiu continuu de dezbatere şi analiză istorică.

Proiectul a fost finanţat prin fonduri europene în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 11 – Turism şi Cultură. Traseul expoziţional este structurat pe trei niveluri distincte: „Răsăritul Roşu”, dedicat urmărilor celui de-Al Doilea Război Mondial, deportărilor, represiunii politice şi universului concentraţionar; „Drapelul Roşu”, concentrat pe consolidarea regimului şi transformarea forţată a structurii sociale; şi „Steaua Roşie”, secţiune axată pe viaţa cotidiană din epoca Ceauşescu, economia penuriei, aparatul de propagandă şi evenimentele care au dus la căderea dictaturii în decembrie 1989. Spaţiul îmbină muzeografia clasică cu soluţii interactive şi instalaţii audiovizuale, adresându-se deopotrivă celor care au trăit anii regimului totalitar şi tinerilor care descoperă acea perioadă doar prin intermediul surselor istorice.

Prin deschiderea expoziţiei permanente din clădirea fostei Fabrici de Ţigarete, Muzeul „Steaua Roşie” îşi propune să funcţioneze atât ca spaţiu de reculegere în memoria victimelor comunismului, cât şi ca reper civic pentru vizitatorii care caută să înţeleagă mecanismele totalitarismului şi importanţa păstrării statului de drept.

Începând cu 27 octombrie, Muzeul Steaua Roșie va primi vizitatori conform programului obișnuit: de marți până duminică, între orele 11:00 și 19:00. Lunea, muzeul este închis. Mai multe detalii pe site-ul Muzeului AICI.