România deține unul dintre cele mai importante zăcăminte de cupru din Europa, dar nu are capacitatea industrială de a valorifica integral metalul extras. La Roșia Poieni, în județul Alba, Cupru Min produce anual aproximativ 45.000 de tone de concentrat de cupru, pe care îl vinde unor companii internaționale. Directorul societății, Mircea Goia, propune construirea unei uzine metalurgice la Abrud sau Zlatna, astfel încât concentratul să fie transformat în cupru rafinat, în România. Investiția este estimată la 300 de milioane de euro.
Situația exploatării de la Roșia Poieni a fost prezentată într-un reportaj difuzat luni, 19 octombrie 2026, de Observator – Antena 1, în cadrul campaniei „Cât costă să fii român?”.
Reportajul readuce în atenție o problemă discutată de mai mulți ani: România deține resurse importante de cupru, un metal tot mai căutat pe piața mondială, însă o parte substanțială din valoarea economică a prelucrării acestuia este realizată în alte țări.
Cupru Min Abrud exploatează 60% din rezervele de cupru ale României
Cariera de la Roșia Poieni, administrată de compania de stat Cupru Min Abrud, este principala exploatare activă de cupru din România.
Acolo se află aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru.
Din carieră sunt extrase zilnic aproximativ 9.000 de tone de minereu, care sunt transportate și procesate pentru obținerea concentratului de cupru.
Din această cantitate rezultă în jur de 120 de tone de concentrat pe zi, iar producția anuală ajunge la aproximativ 45.000 de tone.
Concentratul nu reprezintă însă produsul finit. Pentru obținerea cuprului metalic, acesta trebuie supus unor procese suplimentare de topire și rafinare.
În România nu mai există capacitățile industriale necesare pentru prelucrarea acestui concentrat la scara producției Cupru Min.
Prin urmare, compania îl comercializează prin licitații internaționale, iar operațiunile industriale ulterioare se desfășoară în străinătate.
Contract record cu gigantul Glencore. Traderii internaționali cumpără cuprul din Alba
Interesul pentru concentratul de cupru produs în județul Alba este ridicat. Iar cuprul este materie primă strategică în Europa și de căutat la nivel important.
În ianuarie 2026, Cupru Min a anunțat rezultatul unei licitații internaționale câștigate de compania elvețiană Glencore, unul dintre cei mai mari comercianți de materii prime din lume.
Contractul vizează livrarea a 45.000 de tone de concentrat de cupru într-un interval de 12 luni.
Potrivit informațiilor transmise atunci de companie, valoarea noului contract depășește cu 5,9 milioane de dolari valoarea contractului anterior, care fusese deja cel mai avantajos din istoria Cupru Min.
La procedură au participat șase companii internaționale.
În reportajul Observator, reprezentanții exploatării explică faptul că, în ultimii patru ani, licitațiile au fost câștigate de companii cu sediul în Elveția.
Concentratul comercializat ajunge ulterior să fie prelucrat în alte țări, printre care China și Bulgaria.
Cupru Min obține venituri din export, iar contractele avantajoase contribuie la stabilitatea companiei. Totuși, România nu realizează pe plan intern și etapele industriale care ar putea genera valoare economică suplimentară.
Mircea Goia: România ar putea obține o valoare adăugată cu cel puțin 300% mai mare
Directorul Cupru Min, Mircea Goia, consideră că România ar avea mult mai mult de câștigat dacă ar dezvolta capacități pentru rafinarea cuprului și producerea unor materiale finite.
În prezent, concentratul pleacă din județul Alba, în timp ce industria românească utilizează inclusiv cupru și produse din cupru provenite din import.
O eventuală uzină metalurgică ar permite obținerea cuprului electrolitic, care poate fi folosit ulterior la fabricarea de cabluri, fire, table și alte componente industriale.
Potrivit directorului companiei, dezvoltarea întregului lanț de prelucrare ar putea aduce o valoare adăugată de cel puțin 300% față de situația actuală.
O uzină metalurgică de 300 de milioane de euro, propusă la Abrud sau Zlatna
Conducerea Cupru Min are în vedere construirea unei instalații metalurgice care să prelucreze în România concentratul extras la Roșia Poieni.
Mircea Goia a declarat pentru Observator că a fost identificată o tehnologie australiană, a cărei capacitate de procesare ar corespunde producției anuale a companiei.
Uzina ar urma să transforme concentratul în cupru rafinat, cu o puritate ridicată, care să poată fi utilizat ulterior de alte ramuri industriale.
Pentru amplasarea investiției sunt luate în calcul două localități din județul Alba: Abrud și Zlatna.
Zlatna are o tradiție îndelungată în metalurgia neferoasă, însă activitățile industriale de amploare din acest sector au dispărut după închiderea vechilor capacități de producție.
O nouă investiție ar putea readuce activitatea de prelucrare a metalelor în zonă, însă proiectul ar necesita și soluții moderne pentru controlul emisiilor, gestionarea deșeurilor și protecția mediului.
Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a estimat pentru Observator că realizarea unei asemenea instalații ar costa aproximativ 300 de milioane de euro.
Acesta consideră că investiția ar trebui sprijinită de stat, având în vedere importanța strategică a cuprului și posibilitatea de a dezvolta o industrie de prelucrare în România.
Cuprul, tot mai căutat pentru mașini electrice, energie și inteligență artificială
Importanța economică a cuprului a crescut considerabil în ultimii ani.
Metalul este utilizat în producerea cablurilor, transformatoarelor, motoarelor electrice, instalațiilor energetice și echipamentelor electronice.
Extinderea rețelelor electrice, dezvoltarea energiei regenerabile și creșterea producției de automobile electrice determină un consum tot mai mare.
La acestea se adaugă dezvoltarea centrelor de date utilizate pentru inteligența artificială, care au nevoie de cantități importante de cupru pentru infrastructura electrică.
Creșterea cererii se reflectă și în prețurile internaționale.
Potrivit datelor prezentate de Observator, prețul cuprului la Bursa de Metale din Londra a crescut de la puțin peste 6.000 de dolari pe tonă în 2020 la aproape 15.000 de dolari pe tonă în octombrie 2026.
Aceste cotații se referă la cuprul metalic. Prețul concentratului comercializat de Cupru Min depinde de conținutul de metal și de condițiile contractuale.
Zăcământul de la Roșia Poieni conține și aur și argint
Un alt aspect important este că minereul exploatat la Roșia Poieni nu conține doar cupru.
În zăcământ se găsesc și alte metale, inclusiv aur și argint, care pot avea valoare economică.
În cazul prelucrării concentratului în alte țări, recuperarea acestor metale poate avea loc tot în afara României, în funcție de tehnologia utilizată și de prevederile contractelor comerciale.
O eventuală instalație de procesare în țară ar putea permite și valorificarea acestor resurse, dacă recuperarea lor s-ar dovedi fezabilă din punct de vedere tehnic și economic.
Promisiuni din 2022, fără o uzină construită până în prezent
Necesitatea dezvoltării unei industrii românești de prelucrare a cuprului a fost discutată și în urmă cu patru ani.
În 2022, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, a vizitat Cupru Min și a vorbit despre importanța investițiilor în prelucrarea resurselor minerale din România.
Între timp, cuprul a fost inclus de Uniunea Europeană pe lista materiilor prime strategice, în contextul eforturilor de reducere a dependenței economice de furnizori externi.
Cu toate acestea, în octombrie 2026, concentratul produs în județul Alba continuă să fie comercializat către companii internaționale.
Contactat de Observator, fostul premier Nicolae Ciucă nu a dorit să comenteze de ce planurile discutate în perioada mandatului său nu au dus la realizarea unei uzine.
România are și alte zăcăminte de cupru, inclusiv în Munții Apuseni, Banat și Carpații Orientali, dar dezvoltarea lor depinde de investiții importante și de condițiile economice și de mediu.
Pentru județul Alba, întrebarea rămâne dacă proiectul unei uzine metalurgice la Abrud sau Zlatna va deveni o investiție reală sau va rămâne încă o propunere discutată public.
Anunțuri gratuite din Maramures