Brașovul vrea să reducă turismul „de covrig” până în 2034 / Centru expozițional, gastronomia Țării Bârsei în peste 50 de localuri și parcare „pe bani” în weekenduri în zona centrală, printre măsurile propuse pentru atragerea turiștilor „de calitate” • Economie Biz Brasov

Brașovul are o strategie turistică, prima de după 1989, elaborată în ultimele luni. Potrivit documentului, care a fost supus dezbaterii publice, municipiul Brașov vrea să elimine cât mai mult din turismul „de covrig” în următorii opt ani.

Termenul de „turism de covrig” a fost născut de industria ospitalității odată cu organizarea primei ediții a Massif Festival, când hotelurile și pensiunile din Poiana Brașov au fost „evitate” de tinerii veniți la festival. Reprezentanții asociației patronale se plângeau că majoritatea celor prezenți la evenimentul muzical s-au cazat în camere închiriate prin AirBNB în Brașov, urcau în Poiană cu autobuzul, și mâncau covrigi, în loc să ia masa la restaurantele din Poiana Brașov.

„Braşovul a devenit, în două decenii, cea mai vizitată destinație urbană de munte a României: numărul de sosiri s-a înmulţit de aproape patru ori din 2001, iarna este un sezon întreg, nu un vârf de câteva săptămâni, iar imaginea oraşului este cea mai puternică dintre toate destinațiile testate în cercetarea națională. Datele arată însă și reversul: fiecare vizitator stă mai puțin, gradul de ocupare al structurilor de cazare este astăzi sub cel din 2001, iar centrul istoric, Tâmpa și Poiana Brașov simt presiunea în aceleași zile şi în aceleași ore. Strategia de Dezvoltare şi Marketing Turistic a Destinaţiei Braşov 2027-2034 porneşte de la această constatare. Ea nu îşi propune mai mulţi turişti cu orice preţ, ci mai multă valoare din fiecare vizită: sejururi mai lungi, un an întreg folosit, cartiere, stațiune şi regiune incluse, şi un oraş care rămâne, înainte de orice, al locuitorilor lui”, explică realizatorii strategiei în preambulul acesteia.

Jumătate din apartamentele închiriate prin AirBNB nu sunt înregistrate

Consultanții care au realizat strategia au consultat inclusiv statisticile oficiale. Potrivit acestora, Brașovul atrage 2,7 milioane de vizite pe an, dar 60% (mai mult de jumătate) nu sunt cu înnoptări. Aceștia au descoperit că pe platformele de booking sunt aproape 2.300 de anunțuri de închiriere pe termen scurt, dar doar 1.100 de apartamente au certificate de clasificare. Potrivit oamenilor din domeniu, acest lucru se explică prin faptul că anumiți operatori de astfel de locuințe dețin și câteva zeci de camere, dar înregistrează doar jumătate dintre ele.

Turistul vine la Brașov pentru munte (29,1%), Biserica Neagră (19,1%) și Poiana Brașov (14,0%). Gastronomia (4,9%) și evenimentele (2,3%) aproape lipsesc din motivele pentru care turiștii aleg ca destinație Brașovul.

Până în 2034, strategia propusă își propune ca Braşovul să devină destinația din România în care turismul va crea cea mai multă valoare pentru oraș și pentru locuitorii lui: un loc în care vizitatorii aleg să rămână mai multe zile, în orice anotimp, și în care braşovenii vor ca ei să revină.

„Creşterea valorii pe care turismul o aduce Braşovului şi locuitorilor săi ar urma să vină din creşterea semnificativă a numărului de clienţi ai unităţilor autorizate, care respectă criteriile de calitate ale oraşului, şi creşterea sustenabilă a numărului de turişti, în limitele capacității de suport a oraşului, a staţiunii şi a naturii din jur”, aratp autorii strategiei.

În opt ani, creștere cu 25% a numărului de turiști și a perioadei petrecute

Strategia propusă urmărește ca până în 2034 numărul de turiști care se vor caza în structurile de ospitalitate să urce de la 715.00 la 900.000 de persoane, iar perioada de ședere să crească cu 25%, până la 2,2 nopți. De asemenea, Brașovul ar urma să fie o destinație folosită tot anul și pe tot teritoriul său, cu un grad minim de ocupare de 40% în primăvară, perioada cea mai „secetoasă” din turismul brașovean.

Un centru care se parcurge pe jos

Strategia își propune ca până în 2034 Centrul Brașovului să fie parcurs pe jos, cu parcări la marginea orașului și un Brașov din care regiunea se explorează fără autoturism. În weekenduri vor fi eliminate parcările gratuite din centrul orașului, iar de la parcarea de transfer din Bartolomeu turiștii să aibă bilet gratuit pe mijloacele de transport în comun către centrul orașului.

În acest fel se va elimina traficul de căutare (a unui loc de parcare – n. red.), urmând ca viteza să fie limitată la 30 km/h în centru și în Schei.

Poiana Brașov devine o stațiune premium

În prezent, peste 45% din veniturile hotelurilor din Poiana Brașov este adusă de iarnă. Prin implementarea strategiei propuse, spaţiul public al Poienii ar urma să ajungă la standardul serviciilor ei: un centru, reguli comune şi motive de vizită în fiecare anotimp.

Mpsurile care ar urma să se implementeze sunt un nou plan urbanistic zonal (cu termen 2027), un regulament al stașiunii (termen 2028), cu un punctaj de conformare pentru toate unitățile până în 2031. va fi elaborat un Cod de design, cu comercianți selectați pe baza regulamentului impus. Greu până acum, dar operatorii hotelieri vor fi nevoiți să coopereze de acum încolo, astfel încât să ofere pachete comune, să lanseze evenimente comune și să creeze un fond al stațiunii din taxa pentru oraș. În acest mod, veniturile pe cameră ar urma să scadă de la 45,9 la 35% pe perioada iernii, iar ocuparea pe extrasezon să urce de la 26,8% la 40%.

Rețetele Țării Bârsei, atracție turistică

Astfel, până în 2034, Brașovul își propune să aibă cel puțin 50 de localuri care aplică rețetele din zona Țării Bârsei, 100 de localuri care să folosească doar produse locale, să aplice un Ghid al teraselor, iar proprietarii apartamentelor care sunt închiriate prin AirBNB sau Booking să aibă micul dejun contractat la restaurantele din zonă.

În acest fel, vor fi eliminate din centru tonetele de mâncare, iar piațetele din cartiere vor prinde viață seara.

Un centru de evenimente de 50.000 de metri pătrați

Printre propunerile celor care au elaborat strategie se numără și dezvoltarea unui centru expozițional de 50.000 de metri pătrați, locația urmând a fi identificată în perioada următoare. Dacă inițial se avansase ideea ca astfel de centru să fie realizat pe platforma Rulmentul, acum se iau în discuție și locații din vecinătatea orașului. Centrul ar urma să atragă târguri și conferințe care să genereze circa 500.000 de înnoptări anual, dar o astfel de suprafață ar putea fi folosită și pentru evenimente culturale, pe modelul Romexpo.

325 de măsuri, cu termene până în 2034

Planul de implementare cuprinde 325 de măsuri codificate, dintre care 88 sunt considerate măsuri-cheie. Acestea sunt organizate în jurul unor obiective care vizează prelungirea sejurului, crearea unui calendar al destinației, consolidarea rolului Organizației de Management al Destinației (OMD), dezvoltarea instrumentelor digitale și utilizarea datelor în luarea deciziilor.

Calendarul strategiei include mai multe etape. Pentru 2027 sunt prevăzute acordul de mandat dintre Primărie și OMD, stabilirea destinațiilor taxei de oraș, regulile de parcare, planul urbanistic al Poienii Brașov și măsurarea bazelor de date care lipsesc.

În 2028 sunt avute în vedere regulamentul stațiunii, o hartă unică a traseelor, un tablou de bord public pentru monitorizarea destinației și candidatura Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Pentru 2029 este prevăzută revizuirea planului pentru Tâmpa, iar în 2030 ar urma să fie realizată o evaluare intermediară a strategiei.

Alte obiective, programate până în 2031, vizează traseele publice și conformarea unităților din Poiana Brașov, în timp ce anul 2034 este stabilit ca termen pentru evaluarea finală.