O figurină din lut reprezentând o siluetă feminină, care, potrivit specialiştilor, ar avea o vechime de circa 6.000 de ani, a fost descoperită recent în situl „Dâmbul Cetăţii” din localitatea harghiteană Păuleni-Ciuc, au anunţat reprezentanţii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe.
Potrivit sursei citate, obiectul aparţine culturii Cucuteni (4500-4050 î. Hr.) şi a fost găsit odată cu reluarea săpăturilor în acest sit.
– articolul continuă mai jos –
„Campania arheologică din 2026 de la Păuleni-Ciuc „Dâmbul Cetăţii” a început cu o descoperire din prima zi. Colegii noştri arheologi au reluat săpăturile în situl de pe Dâmbul Cetăţii, iar prima descoperire din acest an este o mică statuetă antropomorfă (idol feminin), din Eneolitic, aparţinând culturii Cucuteni (4500-4050 î.Hr.). Modelată din două bucăţi de lut lipite, statueta a fost apoi arsă. Condiţiile de mediu au făcut ca aceasta să se crape în zona lipiturii. Datorită artei modelării obiectelor din lut, cucutenienii sunt cunoscuţi drept cei mai iscusiţi meşteri ai Europei eneolitice” se arată într-o postare pe pagina de Facebook a muzeului.
Conform sursei citate, primele informaţii despre acest sit datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar primele săpături arheologice au fost efectuate în a doua jumătate a secolului al XX-lea de arheologul Szekely Zoltan.
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni desfăşoară cercetări arheologice în acest sit din anul 1999, iar în urma acestora au fost scoase la lumină vestigii aparţinând mai multor culturi preistorice, printre care Cucuteni-Ariuşd-Tripolie, Bodrogkeresztur, Coţofeni, Costişa şi Wietenberg, datate între mileniile al V-lea şi al II-lea î.Hr, transmite Agerpres.
„Acesta este unul dintre cele mai importante şi complexe situri arheologice din Transilvania. Săpăturile sistematice realizate de-a lungul deceniilor au scos la iveală locuinţe, unelte, arme, obiecte de cult şi o cantitate impresionantă de ceramică pictată, oferind istoricilor detalii preţioase despre comunităţile preistorice din zona depresionară a Ciucului”, precizează reprezentanţii muzeului.
Cercetările de la Păuleni-Ciuc sunt finanţate de Ministerul Culturii, prin Programul naţional de finanţare a cercetării arheologice sistematice.
O altă descoperire arheologică importantă a fost făcută anul acesta în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, unde cercetările preventive pentru extinderea infrastructurii edilitare au dus la găsirea unei statuete din lut veche de peste 7.500 de ani.
Arheologul Dan-Lucian Buzea a precizat că săpăturile au scos la iveală urmele unei aşezări neolitice datate între anii 5800 şi 5500 î.Hr., aparţinând culturii Starcevo-Criş, una dintre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei, iar într-o locuinţă veche de peste şapte milenii, printre fragmente de vase, urme de lut ars şi cărbune, arheologii au găsit şi o mică statuetă feminină, de aproximativ 6 centimetri. Aceasta ar fi putut avea un rol ritualic, fiind folosită ca ofrandă, amuletă sau obiect legat de fertilitate ori protecţia locuinţei.
„Este o statuetă modelată din lut, o statuetă, să spunem aşa, tip coloană, foarte interesantă, cu trăsături, cu ochi reliefaţi, cu moţ, cu un pic de coafură relevată prin nişte mici incizii în zona podoabei capilare, cu braţe stilizate, sâni, deci o piesă deosebit de importantă şi unică în felul ei, pentru că nu mai sunt multe piese de acest gen”, a declarat, pentru Agerpres, arheologul Dan Buzea.
Specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au demarat procedurile pentru clasarea statuetei în categoria Tezaur.
Anunțuri gratuite din Maramures