„Foaia enciclopedică literară lunară”, „Revista ilustrată” (an. I, nr. 11, din noiembrie 1898), ce apărea la Bistrița, proprietar și editor Ioan Baciu, redactor-responsabil Ion Pop Reteganul, se deschide cu poezia „Balada ochilor” de George Gr. Cair, preluată din publicația „Foaia pentru toți”. Urmează necrologul (nesemnat) „Episcopul și Mitropolitul Miron Romanul”, după revista „Biserica și școala”, apoi, textul „Ziua Morților” („după Seltenreich Cornel. Tradus de o Albă-Iuliană”).
Povestirea „Logodnă” este semnată cu pseudonimul „Porumbița”. În continuare, este reprodusă poezia „Roata morii” de George Coșbuc, preluată din volumul „Fire de tort”; în mijloc este o fotografie cu roata unei mori și cinci lucrători.
Cel care se semnează cu inițialele „I. C. N.” publică povestirea „Ziua numelui”, iar cel care se iscălește „Alvescu” poeziile: „Crâșmărița teiului” (după R. Baumbach), „Desperarea”, „Răceala”, „Cântecul călătorului” (după Goethe).
Ioan Negrescu, din Tecuci, jud. Covurlui, răspunde la cele 10 întrebări „ale dlui George Zăria”, publicate într-un număr anterior. Urmează o poză cu prințul Carol și prințesa Maria (din România), la vârsta de 4-5 ani, îmbrăcați în costume populare.
Iuliu Bugnariu publică „legenda poporală” „Anii vieții”, iar din revista „Tribuna” este preluat textul umoristic „Poetul tot poet”.
„Descântecele”, publicate în continuare, sunt foarte interesante. E vorba de: „De spăriet”, „De albeață”, „De șopârlaiță” („boală când se umflă vitele la gât”), „Facere de dragoste”, „Bubă din cap”, „Desfacere de dragoste”; aceste descântece sunt adunate de Dimitrie D. Poppa, „auzite în comuna Șipote I, Iași, de la baba Vasâlca Alexa”. În continuare, „Octavian din Ludușor” publică descântecele: „De deochi” (unul, comunicat de tatăl său, iar celălalt, comunicat „de tânăra nevastă Regina Stroia”), apoi, descântecul „De scrântitură” (comunicat, de asemenea, de tatăl său). Descântecele „Când ia cineva laptele de la vacă” și „Ca să nu poată lua laptele”, precum și „Descântec de bube dulci” sunt culese de T. A. Bogdan, din Fărăgău.
Povestirea „Blăstemul” poartă subtitlul „Un episod din timpul modern” și este semnată cu pseudonimul „O Albă-Iuliană”. Urmează poezia „Junele ce nu iubesce”, semnată cu pseudonimul „Coli”.
Teodor A. Bogdan publică câteva „Cântece poporale”, iar în mijlocul lor este pusă poza „Familie din Banat”.
Ion Pop Reteganul traduce din „Das lachende Paris” povestirea „Triumful științei”.
La rubrica „Bibliografia” sunt recomandate opurile: 1. „Funfter Jahresbericht das Instituts fur Romanische Sprache”, ce cuprinde studii semnate de Gustav Weingand, Constantin Lacea, Sextil Pușcariu și Dr. Artur Bybam; 2. „Schițe din Italia” de T. Bulc, volum prezentat de I. P. R.; 3. „Zarandul și Munții-Apuseni” de Silvestru Moldovan; 4. „Să rbătorile la Români” (vol. I, Cârnilegile”).
Din literatura populară, Demetriu Dogaru publică: „Însurătoarea soarelui” (basm), „Fiul bucătăresei” (basm), „Văcorelul” (basm), „Diana, zâna munților” (basm) și „Fata de împărat cu mâinile tăiate” (basm).
Tot aici, se semnalează apariția „Călindariului poporului” pe anul 1899, cu un sumar foarte bogat, în care întâlnim, printre altele, și „Doine și icoane din părțile Năsăudului”, precum și „ilustrațiuni” cu portretul lui Andrei Mureșanu și „Casa în care s’a născut A. Mureșanu”.
De asemenea, „Călindarul „Aurorei” și „Almanachul învățătorului roman” întocmit de Iosif Velcean, „învățător în Reșița montană”; aici, printre numele autorilor, întâlnim și pe cel al lui Ion Pop Reteganul.
La rubrica „Diverse”, se anunță constituirea „Societății de lectură Petru Maior”, cu numele comitetului și a „comisiunilor literare și de supraveghere”.
Cel care semnează cu pseudonimul „Leonida dela Termopile” publică un „Joc de cuvinte”. Printre cei care au dezlegat „gâcitura” din numărul anterior se numără și învățătorul Bogdan din Bistrița.
La rubrica „Telefonul redacțiunei” se răspunde unui număr de 4 corespondenți.
Icu Crăciun
Anunțuri gratuite din Maramures