Emil Boc spune în interviul pentru Cotidianul că „o zi fără Europa ar însemna că schimbați telefonul și calculatorul cu Kalașnikovul”. Totodată, primarul Clujului amintește în problema diferențelor din societate că „o comunitate este puternică dacă rămâne unită și nu lasă pe nimeni în urmă”. Emil Boc a vorbit și despre imigranții veniți pentru muncă în România, despre care crede că ar trebui să se conformeze la cultura românească. Altfel, România riscă „alimentarea extremismului și a populismului”.
Redăm mai jos interviul integral cu Emil Boc, primar în Cluj-Napoca. Discuția a avut loc imediat după un eveniment al EPP despre viitorul politicilor de coeziune din Uniunea Europeană, organizat de Siegfried Mureșan la București.
Emil Boc: O zi fără Europa ar însemna că schimbați telefonul și calculatorul cu Kalașnikovul
Cotidianul: Cât de importantă este Uniunea Europeană pentru administrația locală și pentru administrația locală mai ales a unui oraș precum Cluj?
Emil Boc: Aș începe eu cu o întrebare pentru dumneavoastră, pe care am pus-o și în plen: Imaginați-vă o zi din orașul București sau din Cluj fără Uniunea Europeană. Ce ar însemna o zi a românilor fără Uniunea Europeană? În plan extern și de securitate ar însemna o zi în care spectrul pierderii teritoriului țării este din nou prezent; amintiți-vă 1940, când în trei luni am pierdut o treime din teritoriul țării; asta ar însemna o zi fără Europa. O zi fără o Europă ar însemna deja începutul sfâșierii sau fărâmițării teritoriale a țării și a pierderii teritoriale.
Doi, o zi fără Europa ar însemna mai puține școli, mai puține creșe, mai puține grădinițe, mai puține autostrăzi ca A8 în România, care se fac din bani europeni. O zi fără Europa ar însemna că dumneavoastră nu mai visați să ajungeți la un studiu sau la o muncă în străinătate, deci numai aici acasă. Gata, s-au închis granițele, vize, din nou control la frontieră. Gândiți-vă, cei care au plecat vor fi aduși acasă cu forța, pentru că nu mai există libertatea de mișcare.
Și cel mai important, pentru generația dumneavoastră, o zi fără Europa ar însemna că schimbați telefonul și calculatorul cu Kalașnikovul. Adică trebuie să puneți mâna pe arme, așa cum cei din Ucraina de vârsta dumneavoastră, din nefericire, tinerii, au schimbat calculatorul cu Kalașnikovul. Deci gândiți-vă la ce înseamnă o zi fără Europa și după aceea continuăm discuția.
Emil Boc, despre proiectul metroului din Cluj-Napoca
Cotidianul: Am văzut ieri că ați anunțat că metroul din Cluj a intrat într-o nouă fază și că ați primit fonduri europene pentru acest proiect. Aici este o întrebare dublă: atât despre metrou, când ar putea clujenii să se aștepte să călătorească cu metroul, dar și cât de importante sunt fondurile și investițiile europene pentru creșterea unui oraș din interiorul României?
Emil Boc: Proiectul de metrou are ca țintă de finalizare 2032, așa cum este el astăzi. Am reușit să obținem o finanțare din fonduri europene, cu sprijinul Guvernului și al Uniunii Europene, de 357 de milioane de euro, din care 303 milioane de euro sunt de la Uniunea Europeană.
Avem contractul de finanțare semnat pentru 2 miliarde de euro, deci pentru finalizarea proiectului, dar acești 357 de milioane de euro sunt până în 2029, 31 decembrie, când trebuie să finalizăm 8,8 km de stații, tunel, din acest proiect de metrou.
Vedeți, Bucureștiul face trei sau patru noi linii de magistrale de metrou. Și Clujul, care-i mai mic, are altă dimensiune, dar are aceleași probleme, are nevoie de o alternativă la mobilitatea la mașină, iar mobilitatea verde nepoluantă este metroul.
„O comunitate este puternică dacă rămâne unită și nu lasă pe nimeni în urmă”
Cotidianul: Și o ultimă întrebare mai am, pentru că ați discutat astăzi despre coeziune. Întrebarea este cum se poate face în interiorul unei microsocietăți, cum este Clujul, o astfel de integrare? Ați vorbit și în conferință despre imigranții care vin și care trebuie să se integreze; mai este specifică pentru Cluj și problema Pata Rât, spre exemplu. Cum se poate face coeziunea asta și puteți face oamenii să accepte că se dau fonduri, spre exemplu, către o zonă mai vulnerabilă?
Emil Boc: Trebuie să înțelegem că o comunitate este puternică dacă rămâne unită și nu lasă pe nimeni în urmă. Dacă se creează polarizare, cel sărac îi va da în cap celui bogat. S-a întâmplat în istorie: cel sărac va fura de la cel bogat sau mai înstărit.
De aceea avem nevoie de coeziune și de investiții în care toți să iasă spre clasa de mijloc, în care pot să aibă un nivel de trai decent. Cei care muncesc mai mult să aibă mai mult, dar fiecare să poată ieși din sărăcie prin munca lui și prin educație.
Noi corelăm orice susținere de fonduri de trimiterea copiilor la școală. Dacă nu-ți trimiți copilul la școală, nu primești sprijin nici pentru casă, nici pentru ajutor social, pentru că atunci copilul tău nu o va duce mai bine decât tine dacă nu-l trimiți la școală. Trimiți copilul la școală, primești bani.
Doi: dacă vei fi eligibil pentru o locuință socială, nu în proprietate, ci în chirie, trebuie să faci dovada că ai un loc de muncă și trebuie să faci dovada că-ți poți plăti cheltuielile; dacă nu, nu primești. Adică îți întind o mână… Sau cum se zice: Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă. Oferi, dar și din partea ta există responsabilitate. Deci asta este partea noastră internă.
Despre lucrătorii străini: Nimeni să nu intre fără cel puțin două condiții
Partea cu forța de muncă extracomunitară: trebuie să avem grijă, că deja numărul este foarte mare. România are cam 100.000 de permise pe an pentru muncă extracomunitară. Deja în orașele noastre este foarte vizibilă prezența celor care lucrează… Sunt bineveniți, avem nevoie în sectoare critice, cum e și construcții, cum e și industria ospitalieră.
Dar, atenție mare: e nevoie de integrarea lor! Nimeni să nu intre fără cel puțin două condiții: cunoștințe elementare de limbă și acceptarea culturii și civilizației românești. Vii în România, te comporți ca în România, după regulile României, ale culturii de aici, dacă vrei să trăiești în România. Dacă nu, evident, ai altă opțiune.
Deci trebuie să fim atenți la această integrare, pentru că altfel creăm nemulțumiri din partea oamenilor obișnuiți și, ceea ce câștigăm pe o parte, pierdem pe cealaltă parte prin nemulțumirea oamenilor și alimentarea extremismului și a populismului.
Citește și: Emil Boc, despre „Amendamentul Fritz” și riscul degradării democrației în România cu mâna Curții Constituționale
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
Anunțuri gratuite din Maramures