Un gest pornit din grijă pentru doi copii a devenit un apel la solidaritate în comunitatea din Brădeni. Adina Schiopotă, cadru didactic la Școala Gimnazială Brădeni, a aflat în această toamnă că doi dintre elevii școlii, Marian, în vârstă de 9 ani, și Antonia, de 11 ani, locuiesc împreună cu părinții într-o colibă improvizată, fără o sursă de încălzire.

În loc să treacă mai departe, profesoara a decis să se implice. Nu este primul an în care face acest lucru pentru copiii din comunitate, însă de această dată situația celor doi frați a determinat-o să caute o soluție urgentă: o rulotă în care familia să poată locui pe perioada iernii, până când va putea fi construită o locuință.

„În această dimineață a căzut bruma, este din ce în ce mai frig, iar păturile nu mai sunt suficiente pentru confortul copilașilor. Dacă ne unim, poate reușim să cumpărăm rulota din postare”, este apelul lansat de profesoară.

„Am început să mă gândesc ce pot face pentru ei”

Adina Schiopotă este din Brădeni și lucrează la școala din localitate din anul 2012. Spune că, de când este cadru didactic aici, s-a implicat constant în sprijinirea copiilor care au nevoie.

Pentru ea, ajutorul nu înseamnă doar o acțiune punctuală. De-a lungul anilor, a strâns fonduri pentru cadouri, haine și încălțăminte și a încercat să răspundă nevoilor copiilor din comunitate.

„Sunt din Brădeni și lucrez la școala de aici din 2012. De când sunt la școală, încerc să mă implic și să îi ajut pe copii, atât cât pot. În fiecare an am strâns fonduri pentru cadourile de Crăciun. Anul trecut, de exemplu, am reușit să cumpăr 100 de geci și 100 de perechi de papuci pentru copii”, povestește profesoara.

Situația lui Marian și a Antoniei a descoperit-o însă abia după începerea noului an școlar.

„Cei doi au venit aici undeva prin primăvară, împreună cu părinții. Eu nu am cunoscut situația lor până când a început școala. Atunci am început să aflu mai multe despre ei și m-am gândit că trebuie să fac ceva”, spune Adina.

Copiii nu au lipsit nicio zi de la școală

În ciuda condițiilor dificile în care trăiesc, cei doi frați merg zi de zi la școală. Sunt îngrijiți, politicoși și au toate cele necesare pentru activitatea școlară.

Acest lucru a impresionat-o cel mai mult pe profesoară.

„Copiii sunt foarte îngrijiți și vorbesc foarte frumos. Asta m-a impresionat cel mai mult. Nu au lipsit nicio zi de la școală de când a început școala. Au toate cele necesare și am verificat personal acest lucru”, spune cadrul didactic.

Mama copiilor i-a cerut ajutorul pentru câteva lucruri de care familia avea nevoie, iar profesoara a încercat să le rezolve.

„Mama mi-a spus că au nevoie de niște papuci și am reușit să le fac rost. Aveau nevoie și de niște valize pentru hainele copiilor. Duminică m-am întâlnit cu mama la magazin și mi-a spus că nu are unde să spele hainele și că îi este rușine să îi trimită așa la școală. Cu toate acestea, copiii sunt curați și îngrijiți”, povestește Adina.

A cerut ajutorul unei organizații și al Primăriei

Profesoara nu s-a limitat la ajutorul personal. A încercat să găsească o soluție pe termen mai lung și a luat legătura cu organizația Speranță pentru România.

„Inițial, nu m-am gândit la o rulotă. Am vorbit cu cei de la Speranță pentru România pentru a vedea ce se poate face. Mi-au spus că, în cel mai bun caz, ar putea reuși să ridice o casă pentru familie în aproximativ șase luni. Este o inițiativă foarte bună și sunt convinsă că vor reuși, însă problema este că vine iarna. Până atunci, copiii trebuie să aibă unde să stea”, explică profesoara.

Au existat discuții și cu Primăria, care ar urma să pună la dispoziția familiei un teren pe care să poată fi construită o locuință.

„Primăria ne-a spus că va oferi un teren, cât de mic, unde să se poată construi ceva. Este un pas foarte important. Dar acum avem nevoie de o soluție pentru lunile reci”, spune Adina Schiopotă.

„Nu pot să stau și să mă uit”

Pentru profesoară, implicarea nu se oprește la un apel pe rețelele sociale. Ea a început deja să cumpere, din donațiile primite, alimente și lucruri necesare familiei.

„Am primit 300 de lei și am cumpărat carne și ceea ce mi-a spus mama că au nevoie. Am mai primit 200 de lei și mama mi-a spus că ar avea nevoie de ulei și cartofi. Încerc să cumpăr exact ceea ce este necesar”, explică ea.

Familia nu are telefon, motiv pentru care persoanele care vor să ajute pot lua legătura cu profesoara.

„Mama a acceptat să primesc eu donațiile și să cumpăr pentru ei ceea ce au nevoie. Nu vreau să cumpăr lucruri doar ca să fie cumpărate. Vreau să îi ajutăm cu ceea ce le trebuie cu adevărat”, spune cadrul didactic.

O profesoară care a ales să se implice

Adina Schiopotă recunoaște că situația celor doi copii a afectat-o profund. Spune că nici nu a reușit să meargă personal la locul în care familia locuiește, pentru că ceea ce a văzut în imagini i-a fost suficient pentru a înțelege cât de grea este situația.

„Nu m-am dus acolo. Situația lor mă afectează foarte mult. Nu simt că am puterea să merg până acolo și să văd cu ochii mei. Ce am văzut în imagini mi-a fost suficient. Nu vreau să văd cât de greu le este”, mărturisește profesoara.

Acum, gestul ei a devenit un apel către întreaga comunitate. Obiectivul este găsirea unei rulote care să le ofere celor doi copii și părinților lor un spațiu mai sigur și mai cald în această iarnă.

„Orice ajutor din partea dumneavoastră este bine-venit. Vă rog să ajutați și cu o distribuire. Poate reușim împreună să le facem iarna mai ușoară”, este mesajul Adinei Schiopotă.

Pentru profesoară, povestea nu este despre cât poate face un singur om, ci despre ce se poate întâmpla atunci când oamenii aleg să nu rămână indiferenți.

Iar în cazul lui Marian și al Antoniei, primul om care a ales să nu treacă mai departe a fost chiar profesoara lor.



Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *