Opera Națională Română Cluj-Napoca va prezenta în 2 și 3 octombrie 2026, de la ora 18:30, PREMIERA operei Roméo et Juliette de Charles Gounod, spectacol care deschide Stagiunea 2026–2027 printr-o nouă producție semnată de renumitul regizor Arnaud Bernard, aflat la prima sa colaborare cu Opera Română clujeană și, totodată, la prima colaborare în România.
Inspirată de celebra tragedie a lui William Shakespeare, Roméo et Juliette este una dintre cele mai emoționante creații ale repertoriului liric francez, o poveste despre iubire, conflict, libertate și sacrificiu care continuă să își păstreze forța după mai bine de patru secole. Pentru că, deși lumea s-a schimbat aproape complet, oamenii continuă să se îndrăgostească fără să poată explica de ce, să se confrunte cu prejudecățile și așteptările celor din jur și să aleagă între ceea ce simt și ceea ce li se spune că ar trebui să facă.
O poveste veche de peste 400 de ani. Exact despre noi.
Aflată în prezent doar în repertoriul Operei Naționale Române Cluj-Napoca, Roméo et Juliette revine în fața publicului într-o montare care propune nu doar reîntâlnirea cu o poveste cunoscută, ci și o perspectivă nouă asupra ei. Arnaud Bernard, care semnează atât regia, cât și scenografia spectacolului, invită publicul să privească dincolo de imaginea romantică a celor doi îndrăgostiți și să descopere o lume dominată de conflicte moștenite, prejudecăți, reguli impuse și incapacitatea oamenilor de a se asculta.
Într-un decor de o expresivitate vizuală puternică, prin costume, lumini, proiecții video și o mișcare scenică atent elaborată, tensiunile dintre personaje și intensitatea emoțiilor cresc treptat, până la dramatismul sfâșietor al deznodământului. Fiecare moment este construit până în cele mai mici detalii, iar confruntările dintre personaje sunt realizate sub îndrumarea maestrului de scrimă Pavel Jancik, maestru de arme, cascador și coregraf de lupte pentru teatru și film, cu peste 45 de ani de experiență. Pentru această producție, el i-a ghidat pe artiști timp de 4 săptămâni, în lucrul cu arma, coordonarea mișcărilor și construirea confruntărilor scenice, astfel încât fiecare gest să contribuie la tensiunea dramatică a spectacolului. Producția se construiește ca un ansamblu scenic complex, în care discursul muzical, expresia teatrală, mișcarea scenică, componenta vizuală și mijloacele tehnice se articulează într-o concepție unitară, amplificând tensiunea dramatică și intensitatea emoțională a spectacolului.
Ce mai înseamnă Romeo și Julieta pentru lumea în care trăim astăzi? Cât din alegerile noastre ne aparține cu adevărat și cât este influențat de familie, societate sau de conflicte care au început înaintea noastră?
Noua producție pornește de la aceste întrebări, fără să ofere răspunsuri definitive. În viziunea lui Arnaud Bernard, povestea nu aparține unui trecut îndepărtat, ci rămâne un material viu, în care fiecare generație se poate recunoaște. Regizorul devine astfel nu doar creatorul universului scenic, ci și ghidul care conduce publicul printr-o poveste pe care crede că o cunoaște și îl provoacă să o privească dintr-un alt unghi.
Cu o importantă carieră internațională, Arnaud Bernard a semnat producții pe scene lirice precum Arena di Verona, Teatro di San Carlo din Napoli, Mariinsky Theatre din Sankt Petersburg și Teatro Colón din Buenos Aires. La Cluj-Napoca, întâlnirea cu publicul român se produce însă într-o producție în care spațiul scenic, imaginea, lumina și mișcarea construiesc împreună universul celor două familii rivale și al iubirii care încearcă să existe în interiorul lui.
Despre concepția regizorală a premierei Roméo et Juliette” de Charles Gounod, Arnaud Bernard declară:
„Opera „Roméo et Juliette” de Charles Gounod nu este doar o partitură importantă a repertoriului liric; este un monument, una dintre cele mai strălucitoare capodopere ale operei franceze. În opinia mea, ea stă cu mândrie alături de lucrări fundamentale precum Carmen, Manon, Faust și Pelléas.
Adevărata performanță a lui Gounod rezidă în această adaptare fantastică a operei lui William Shakespeare. Prin concentrarea intrigii și restrângerea numărului de personaje secundare, creatorii au reușit să distileze drama până la esența sa cea mai pură. Și mai remarcabil este modul în care partitura îmbrățișează cuvintele poetului, transpunându-i metaforele și expresiile cele mai dure pentru a le conferi un lirism și o culoare profund franceze.
Pentru regizor, abordarea acestei lucrări presupune rezolvarea unei duble provocări. Prima este de ordin spațial: găsirea unei fluidități absolute pentru a lega numeroasele scene ale unei tragedii care se desfășoară într-un ritm amețitor. Tocmai pentru a răspunde acestei urgențe dramatice am făcut alegerea – aproape brechtiană – de a monta spectacolul pe o platformă goală. Renunțând la ilustrarea literală sau la greutatea apăsătoare a arhitecturii veroneze și reducând elementele scenografice la minimul necesar, scena devine un spațiu mental și poetic, eliberat de constrângeri tehnice. Scenele se succed sub ochii publicului, împletindu-se și ciocnindu-se fără cea mai mică întrerupere.
A doua provocare – și totodată inima acestei producții – constă în direcția actoricească a interpreților. Opera suferă adesea de o anumită rigiditate convențională. Aici, drama cere o implicare fizică și emoțională totală din partea fiecărui artist. Romeo și Julieta trebuie să facă mai mult decât să cânte despre dragoste și moarte; trebuie să le trăiască visceral, cu fiecare fibră a ființei lor, simțindu-le pe propria piele. Simplitatea decorului devine astfel cel mai mare atu al nostru: lipsiți de refugiul recuzitei și eliberați de orice artificiu material, cântăreții-actori se găsesc expuși în totalitate. Nu au altă alegere decât să se implice deplin, să locuiască acel spațiu gol prin intensitatea viscerală a corpurilor lor și prin adevărul brut al impulsurilor lor. Aceasta este alegerea radicală a spectacolului: să transforme golul scenei într-o oglindă a focului care îi mistuie pe îndrăgostiți.”
Inspirată de tragedia lui Shakespeare, opera în cinci acte, pe un libret semnat de Jules Barbier și Michel Carré, urmărește destinul lui Roméo și al Juliettei, doi tineri aparținând familiilor rivale Montague și Capulet. Întâlnirea lor transformă conflictul dintre cele două familii într-o dramă profund personală, iar iubirea lor devine o formă de revoltă împotriva unei lumi construite pe ură, convenții și limite.
Muzica lui Charles Gounod amplifică sensibilitatea și dramatismul poveștii, concentrând acțiunea în jurul celor doi protagoniști. Cele patru mari duete de dragoste urmăresc evoluția relației lor, de la emoția primei întâlniri până la tragismul ultimelor clipe. Pagini celebre precum valsul Juliettei, „Je veux vivre”, cavatina lui Roméo, „Ah! lève-toi, soleil!”, sau balada lui Mercutio, „Mab, reine des mensonges”, se numără printre momentele emblematice ale unei partituri care îmbină rafinamentul liric francez cu o puternică tensiune dramatică.
Pentru realizarea acestui spectacol, Opera Națională Română Cluj-Napoca a reunit o echipă extraordinară, din care fac parte David Crescenzi – dirijor, Arnaud Bernard (invitat) – regizor și scenograf, Dragoș Moldovan (invitat) – asistent scenografie, Iulian Dumitraș – asistent regie, Pavel Jancik (invitat) – maestru de scrimă, Magdy Hawash – design video, Elliott Ganga (invitat) – lighting design, Corneliu Felecan – dirijorul corului, Cristina Albu – regie scenă culise, Monica Denițiu, Szintia Kulcsár, Flaviu Mogoșan – sufleori, Gergo Nagy, Adelina Sabău, Lelia Serafinceanu – pregătirea muzicală. Distribuția premierei este constituită din George Vîrban (invitat) / Eusebiu Huțan în rolul lui Roméo, Diana Alexe (invitată) / Diana Țugui în rolul Juliettei, Corneliu Huțanu – fratele Laurent, George Godja / Geani Brad – în rolul Mercutio, Ștefania Barz / Andrada Ioana Roșu-Vaida în rolul Gertrude, Cezar Baltag (invitat) / Teodor Malanca (invitat) – în rolul Tybalt, Cristian Hodrea / Horațiu Ruști – în rolul Contelui Capulet, David Năoian (invitat) în rolul lui Paris, Ion Stancu / Alin Barna – Ducele, Răzvan Timiș (invitat) – Gregorio, respectiv Alexandra Leșiu / Cristina Tureanu în rolul Stéphano. Alături le vor fi Orchestra, Corul și Ansamblul de balet ale Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
Programul Operei Naționale Române Cluj-Napoca până la finalul anului 2026 se va bucura de unele dintre cele mai iubite și așteptate titluri ale repertoriului, precum Spărgătorul de nuci, Lacul lebedelor, Boema și My Fair Lady, dar și de concertele Home for Christmas, dedicate atmosferei Sărbătorilor de iarnă. Finalul anului va fi marcat, în 30 decembrie, de tradiționalul spectacol de operetă Liliacul de Johann Strauss.
Spectatorii sunt invitați să descopere celelalte producții programate în luna octombrie, iar vineri, 2 octombrie, de la ora 17:00, vor fi puse în vânzare biletele pentru spectacolele lunilor noiembrie și decembrie.
Acestea vor putea fi achiziționate online, pe www.entertix.ro, și de la Agenția de Bilete a Operei, deschisă de luni până vineri, între orele 10:30 și 18:30. Programul complet este disponibil pe operacluj.ro și pe paginile oficiale de Facebook și Instagram.
Anunțuri gratuite din Maramures