O victimă prezentată ca foarte bogată și aproape mereu singură, un termen de cel mult zece zile pentru a acționa și o cerință repetată: ștergerea conversațiilor. O erie de mesajele audio publicate pe Facebook de publicația locală Sibiu Independent dar neconfirmate oficial, aduc în atenție discuții despre pregătirea jafului din casa lui Adrian Kreiner, omul de afaceri atacat în noiembrie 2023, în locuința sa din Sibiu, și mort ulterior la spital.

Ideea unui pont primit de la o persoană din Sibiu a apărut deja în proces. Așa cum Ora de Sibiu a relatat în 4 martie 2026, Zuleam a declarat în fața Curții de Apel Alba Iulia că ar fi primit pontul de la un bărbat din Sibiu, pe care l-a prezentat ca patron al unei case de amanet. Potrivit declarației sale, ținta inițială ar fi fost o sumă de două-trei milioane de euro, despre care i se spusese că se află în subsolul locuinței. Aceasta este versiunea expusă de inculpat, nu o constatare definitivă privind responsabilitatea persoanei indicate. Nu există o confirmare oficială a cui sunt vocile din înregistrări și nu atribuim mesajele nici uneia dintre persoanele menționate în dosar.

Kreiner prezentat ca o țintă bogată și izolată

Cea mai mare parte a înregistrărilor este un portret al omului de afaceri, făcut de cineva care pare să știe multe despre el. Vocile spun că ar avea patru sau cinci fabrici în Sibiu, care ar produce piese pentru Mercedes, și îi atribuie o echipă de curse. Mai vorbesc despre un teren de șase hectare cu marijuana „legal” și despre ulei cu CBD. Adaugă că ar conduce un Maserati, iar partenera lui, descrisă drept psiholoagă, un Audi Q5.

Kreiner apare ca un om izolat: „stă cam singurel”, spune una dintre voci, care adaugă că îl cunoaște bine: „L-am avut în Marbella”. Tot din mesaje reiese că ar fi avut puțini vizitatori și că „copii nu are niciunul”.

„Are patru fabrici în Sibiu care fac piese pentru Mercedes.”

„Gândește-te că are echipă de curse și aleargă. E și patron și mulți, foarte mulți bani.”

Vorbitorul invocă o presupusă apropiere de omul de afaceri și spune că îl cunoaște bine. În același pasaj apare ceea ce el consideră un avantaj pentru cei care ar urma să intre în locuință:

„Și avantajul este că stă cam singurel. El cam e lipsit de prieteni, de vizitatori.”

Sunt menționate mașinile folosite de victimă și de partenera acesteia, fotografii și un cont de Instagram. Informațiile despre avere sunt însoțite și de afirmații despre o plantație descrisă ca legală și despre producerea de ulei cu CBD. Acestea sunt susținerile interlocutorului, care încearcă să convingă că ținta este profitabilă; conversația nu reprezintă o verificare a afacerilor sau a bunurilor lui Kreiner.

Un detaliu arată că informațiile vehiculate puteau fi greșite: în transcriere se afirmă că omul nu ar fi avut copii. Adrian Kreiner avea însă o fiică, iar aceasta se afla în casă în noaptea atacului și a fost amenințată de agresori, potrivit relatării Ora de Sibiu despre reconstituirea prezentată de procurorul de caz.

„Nu mai pierde timpul. Mișcă-te.” Presiunea de a acționa

Tonul mesajelor devine pe parcursul perioadei în care au fost trimise, extrem de insistent insistent. După descrierea proprietății și a presupuselor avantaje, apare îndemnul direct:

„Nu mai pierde timpul. Mișcă-te. Mișcă. Fă mișcare.”

Într-un alt fragment este transmis un termen. Dacă acțiunea nu are loc într-o săptămână, cel mult zece zile, informația ar urma să ajungă la altcineva:

„Nu se face nimica într-o săptămână, maxim 10 zile. Dacă nu faci nimic, te anunț eu și îl pasez.”

Replica este redată în contextul unei relatări despre ce ar fi spus un alt „om”. Apare și un răspuns care promite grăbirea lucrurilor:

„Maxim o săptămână e rezolvată treaba.”

Formulările sugerează existența unui intermediar sau a unei alte surse de informații, însă fragmentele nu stabilesc identitatea acesteia. Nici referirile la alte ponturi nu permit identificarea unor alte fapte doar din aceste mesaje.

Presiunea timpului este însoțită de o recomandare privind numărul participanților:

„Vezi, nu băga prea multă lume în horă, frate, bagă doar pe cine știi că e de încredere.”

Explicația invocă atât riscul aducerii altor persoane, cât și împărțirea câștigului: „se împarte la multe guri și nu e bine”.

Camerele de supraveghere, discutate în detaliu

O parte consistentă a conversației privește sistemul de supraveghere. Interlocutorii discută despre poziția camerelor, zonele pe care le acoperă și posibilitatea ca proprietarul să primească alerte pe telefon.

„E pe fiecare colț câte una și vede fiecare în spatele alteia.”

Sunt avansate mai multe variante de scoatere din funcțiune a supravegherii. Ideea repetată este ca intervenția să nu fie evidentă la o verificare rapidă. Mesajele conțin și o discuție despre posibilitatea ca notificările de mișcare să fie dezactivate, vorbitorul oferind ca exemplu propriul sistem, ale cărui alerte spune că îl deranjează uneori.

Dincolo de camere, sunt pomenite eventuale dispozitive de detecție din curte și necesitatea verificării locului. Unul dintre interlocutori respinge presupunerea că asemenea dispozitive nu ar exista și insistă:

„Tu uită-te. Uită-te înainte pe gard.”

Discuția surprinde astfel o etapă de verificare a riscurilor, în care informațiile transmise de la distanță ar urma să fie confruntate cu situația din teren.

Programul lui Kreiner și posibilitatea de a-l găsi acasă

Un alt fir al conversației privește deplasările omului de afaceri. Se vorbește despre posibile plecări în Austria și Germania, în legătură cu afacerile și echipa de curse, dar și despre o eventuală revenire la sfârșitul săptămânii.

Informația nu este prezentată ca sigură. Cel care o transmite spune că sursa sa nu știe exact când se întoarce și că va încerca să afle. Această ezitare contrastează cu siguranța cu care sunt descrise averea și presupusa vulnerabilitate a victimei.

Mesajele iau în calcul atât absența proprietarului, cât și întâlnirea cu acesta. Într-un pasaj apare formularea:

„Bine, dacă e de rezolvat, să te ajute el.”

Urmează expresia „îl pui să te ajute”. În contextul discuției despre jaf, formularea sugerează că victima ar putea fi constrânsă să ofere acces la ceea ce căutau atacatorii.

Fotografii, bunuri din casă și un „purcel” în living

Conversația include referiri la fotografii trimise și la bunuri care s-ar afla în interior. Un obiect este desemnat prin termenul „purcelul” și localizat într-o piesă de mobilier din living:

„Jos, în living, acolo, și-acolo e purcelul băgat înăuntru.”

Transcrierea nu permite stabilirea certă a obiectului la care se referă acest cuvânt. În continuare sunt enumerate alte posibile bunuri de furat:

„Dacă te pricepi la vechituri, la antichități, vezi că are statui scumpe, tablouri scumpe, d-astea, antichități scumpe.”

Aceste pasaje arată cât de ample erau informațiile pretinse despre interiorul unei locuințe. Ele nu lămuresc însă cine realizase fotografiile, când fuseseră făcute sau cine putea confirma că descrierile erau corecte. În material apare și o referire la o adresă din Argeș, a cărei legătură cu discuția despre Sibiu nu este explicată. Prin urmare, nu toate detaliile despre locații și bunuri pot fi atribuite cu certitudine casei lui Kreiner.

În declarațiiile sale, Zuleam a susținut că persoana care i-ar fi dat pontul îi arătase și o fotografie din casa lui Kreiner, cu locul unde s-ar fi aflat banii. El afirmase că acea persoană avea, la rândul ei, legătură cu cineva care cunoștea detaliile. Ora de Sibiu a relatat aceste afirmații făcute în instanță.

„Șterge toată conversația. Șterge din telefon.”

Cerințele de ștergere a mesajelor revin în mai multe momente și privesc atât conversațiile, cât și localizările sau imaginile primite.

„Să ștergi conversațiile de aici și schimbă telefonul ăla, fratello!”

Într-un alt pasaj, solicitarea este ca informațiile necesare să fie salvate, iar conversația să fie eliminată:

„Șterge toată conversația. Șterge din telefon.”

Repetiția arată preocuparea pentru urmele digitale ale pregătirilor. Din fragmente nu rezultă dacă instrucțiunile au fost urmate sau cum au ajuns înregistrările în forma făcută publică.

De la pregătiri la atacul din noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2023

Cronologia documentată de Ora de Sibiu arată cum s-a ajuns la atacul din locuința de pe strada Moldoveanu.

4 noiembrie 2023. Cei trei bărbați ajung în zona Sibiului și sunt cazați într-un apartament închiriat pe strada Doamna Stanca, în Șelimbăr. Conform reconstituirii prezentate atunci de procuror, în primele ore ale zilei de 5 noiembrie merg spre casa victimei și folosesc podul unui imobil nelocuit de vizavi pentru supraveghere. Relatarea Ora de Sibiu din noiembrie 2023.

Dimineața de 6 noiembrie. După atac, cei trei se întorc la apartament, apoi pleacă cu un taxi spre Deva, unde fusese lăsată o mașină. Traseul este descris în reconstituirea anchetatorilor publicată de Ora de Sibiu.

7 noiembrie 2023. Adrian Kreiner, în vârstă de 50 de ani, moare la spital. Fusese internat în stare gravă la Terapie Intensivă, după traumatismele suferite în timpul atacului. Ora de Sibiu a anunțat decesul în aceeași seară.

Din locuință au fost luate 16 ceasuri, evaluate în relatările ulterioare la peste 240.000 de euro. Prada documentată trebuie deosebită de presupusele milioane despre care Zuleam a declarat ulterior că i se vorbise înaintea jafului. Ora de Sibiu — relatarea despre sentința primei instanțe.

Urmele rămase și prinderea celor trei

În pofida preocupării pentru ștergerea urmelor, anchetatorii au găsit în locul de unde fusese supravegheată casa un fragment de ambalaj de cafea instant. Potrivit informațiilor din motivare prezentate de Ora de Sibiu, probele genetice prelevate de pe acesta au indicat doi dintre inculpați. Este una dintre piesele de probatoriu descrise în articolul despre motivarea instanței.

În noiembrie 2023, Laurențiu Ghiță și Marian-Cristian Minae au fost localizați în Regatul Unit, în timp ce Zuleam a rămas căutat. Ora de Sibiu a relatat prinderea primilor doi.

Abia în ianuarie 2026, Zuleam a fost depistat în Bali, Indonezia. La acel moment exista deja o condamnare în primă instanță pe numele său. Ora de Sibiu a publicat informația în 15 ianuarie 2026.

Concubina lui Kreiner, arestată într-un alt dosar care a șocat Sibiul

La mai bine de doi ani de la crima din vila de pe strada Moldoveanu, povestea a căpătat o întorsătură neașteptată. În 6 februarie 2026, procurorii au ridicat-o chiar din casa lui Kreiner pe Adriana Viliginschi, fosta lui concubină, în vârstă de 40 de ani, reținută pentru complicitate la omor calificat într-un alt dosar. A doua zi, judecătorul a dispus arestarea ei preventivă pentru 30 de zile.

Cealaltă crimă este moartea unei contabile din Sibiu, în iunie 2024, despre care procurorii susțin că a fost provocată de propria fiică, Amiana Păștină, pentru o moștenire de peste un milion de euro. Inițial, decesul trecuse drept unul natural. Potrivit procurorilor, Viliginschi i-ar fi oferit fiicei „sfaturi și informații menite să asigure derularea omorului în bune condiții”, iar potrivit informațiilor din anchetă ar fi sfătuit-o inclusiv cu privire la sedativele care urmau să fie administrate. Cazul a făcut mare vâlvă la Sibiu, iar Ora de Sibiu l-a reconstituit în cronologia matricidului pentru avere.

Amiana Păștină a murit în arest în luna mai 2026, înainte de a fi trimisă în judecată. Dosarul a continuat împotriva celorlalte două femei: Viliginschi a fost trimisă în judecată pentru complicitate morală la omor calificat, iar asistenta medicală din Cisnădie, pentru omor calificat. Ambele au rămas în arest preventiv, potrivit ultimelor informații publicate de Ora de Sibiu. Viliginschi a contestat de mai multe ori măsura, iar contestațiile au fost respinse, la fel ca cererea de a fi arestată la domiciliu. Încă din februarie, mama ei a numit acuzațiile „absurde”.

În dosarul Kreiner, Viliginschi are calitatea de parte civilă. Apărarea lui Ghiță și Minae a invocat arestarea ei în apel, ca argument că nu ei l-ar fi ucis pe omul de afaceri, și a cerut instanței referatul de arestare al acesteia. Nicio hotărâre nu a stabilit însă vreun rol al ei în crima din noiembrie 2023, iar în dosarul în care este judecată ea beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Condamnări în primă instanță, procesul continuă în apel

La 11 noiembrie 2025, Tribunalul Alba i-a condamnat pe Laurențiu Ghiță și Marian-Cristian Minae la detențiune pe viață, iar pe Cosmin Costinel Zuleam la o pedeapsă rezultantă de 30 de ani de închisoare. Sentința a fost atacată. Hotărârea primei instanțe, relatată de Ora de Sibiu.

Potrivit relatării Ora de Sibiu din 10 septembrie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia menținuse arestarea preventivă a celor trei. Procesul fusese întârziat de o cerere de strămutare depusă de Zuleam. Condamnările pe fond nu erau definitive la stadiul descris în acea relatare.

Mesajele făcute publice aduc în prim-plan pregătirile: ce li se spunea viitorilor atacatori despre victimă, cât de repede li se cerea să acționeze și cât de insistent se solicita ștergerea conversațiilor. Identitatea tuturor celor care ar fi furnizat informații și eventuala lor răspundere nu pot fi stabilite numai prin aceste fragmente.

Cronologia crimei, pe scurt

  • 29-30 octombrie 2023 – cei trei intră în România și se cazează la Dumbrăvița, în județul Timiș. Intenția, spun procurorii, era să comită mai multe furturi în județele Dolj, Argeș și Sibiu.
  • 1-2 noiembrie – furt în Sadova, județul Dolj, apoi filaj la Pitești asupra unui medic și a unui om de afaceri, de unde renunță.
  • 4 noiembrie – ajung la Sibiu și închiriază un apartament în Șelimbăr, pe strada Doamna Stanca, pentru trei nopți. Bărbatul din Timiș care i-a adus, Ilie Sitariu, a fost condamnat cu suspendare în martie 2024.
  • 4-6 noiembrie – supraveghează vila dintr-un imobil nelocuit de vizavi. Un fragment de plic de cafea rămas în pod avea să-i dea de gol, potrivit anchetei.
  • 6 noiembrie, între 02:22 și 03:00 – intră în curte la 02:22, în garaj la 02:36 și în living la 02:46. Kreiner este legat și bătut, fiica lui este amenințată cu un pistol, iar din casă dispar 16 ceasuri. Atacatorii pleacă la 03:00, iar poliția ajunge la 03:04, cum arată reconstituirea din dosar.
  • 6 noiembrie, dimineața – se întorc în apartament, apoi pleacă cu taxiul la Deva și, de acolo, spre Dumbrăvița.
  • 7 noiembrie, seara – Kreiner moare la spital. Doi dintre atacatori părăsesc țara.
  • 9 noiembrie – potrivit informațiilor care însoțesc videoclipul, Zuleam ar fi trimis altei persoane mesajele vocale de dinaintea crimei.
  • 16-18 noiembrie – anchetatorii îi identifică pe cei trei, iar numele lor devin publice.
  • 30 decembrie 2023 și aprilie 2024 – Ghiță este adus din Scoția, iar Minae, extrădat din Irlanda.
  • 28 octombrie 2024 – începe procesul la Tribunalul Alba.
  • 11 noiembrie 2025 – Ghiță și Minae sunt condamnați la închisoare pe viață, iar Zuleam, încă fugar, la 30 de ani.
  • Ianuarie 2026 – Zuleam este prins în Indonezia și adus în țară.



Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *