O descoperire arheologică importantă aduce noi informații despre castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Arheologii au identificat Porta Praetoria, intrarea principală a fortificației romane. Descoperirea a fost realizată în timpul săpăturilor sistematice desfășurate pe bastionul Capistrano din Cetatea Alba Carolina, a anunțat Anca Timofan, arheologul care a coordonat cercetarea.
– articolul continuă mai jos –
Poarta a fost descoperită pe latura estică a castrului, la 40 de ani după ce, în 1986, a fost identificată poarta de sud, Porta principalis dextra, restaurată și reconstituită parțial.
Descoperire arheologică importantă la Alba Iulia. Sursă foto: Anca Timofan
Unul dintre cele mai importante elemente scoase la lumină este platforma de fundație a unui turn al porții romane. Structura masivă a fost identificată la o adâncime de aproximativ patru metri.
Vestigiile le oferă specialiștilor date importante despre dimensiunile și planimetria Porții praetoria. Folosind și informațiile cunoscute despre poarta de sud a castrului, arheologii pot contura imaginea intrării monumentale dinspre est.
Sursă imagine: Anca Timofan
Poarta ar fi fost flancată de două turnuri rectangulare impunătoare și ar fi avut un zid median și două arcade de acces. Construcția era realizată în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar atent fasonate.
De aici pornea Via Praetoria, drumul care conducea direct spre principia, clădirea în care se afla comandamentul castrului Legiunii a XIII-a Gemina.
Două porți monumentale, construite în același loc
Descoperirea confirmă și modul în care structurile romane au fost reutilizate în perioada medievală. Potrivit arheologilor, fundațiile Porții Praetoria au fost integrate ulterior în Poarta Sfântul Gheorghe a cetății medievale.
În același punct strategic al fortificației au existat, astfel, două intrări monumentale: una romană și una medievală.
”Cercetările noastre au confirmat că fundațiile porții romane au fost reutilizate și integrate în structura Porții medievale Sfântul Gheorghe. Această suprapunere este cu atât mai spectaculoasă cu cât originea romană a porții medievale era deja menționată în relatările călătorilor străini din secolul al XVII-lea” a transmis Anca Timofan, într-o postare pe contul ei de Facebook.
Legătura dintre acestea fusese sugerată încă din secolul al XVII-lea, mai precizează ea. Cronicarul Wolfgang Bethlen descria o poartă orientată spre răsărit, către Mureș și Ampoi, cunoscută sub numele de Poarta Sfântul Gheorghe și protejată de o barbacană.
Deasupra intrării s-ar fi aflat imaginea lui Romulus și Remus alăptați de lupoaică, considerată de cronicar o posibilă relicvă romană.
După mai multe secole, cercetările arheologice permit verificarea în teren a acestei continuități. Fundațiile descoperite arată că poarta medievală a fost ridicată pe structurile intrării romane.
Cine participă la cercetările de pe bastionul Capistrano
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, sub coordonarea dr. Anca Timofan.
Teodor Muntean realizează documentarea fotogrammetrică, iar topografia arheologică este asigurată de inginerul Cosmin Vesa.
Echipa de săpătură este formată din Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Ciprian Florea și Lucrețiu Florea. Alături de aceștia lucrează studenții Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia: Alexandru Pîțan, Alexandru Ignea, Iustin Giurgiu, Sergiu Anghel și Alexandru Petrașcu.
Terenul pe care se desfășoară cercetarea se află în concesiunea Matias Group SRL.
Anunțuri gratuite din Maramures