Un număr de 370 de elevi au participat, în această săptămână, la cea de-a opta ediție a taberei de inelare și de biologie acvatică de la Lacul Roșu, după ce alți aproximativ 170 au participat, în luna iunie, la Joseni, la activitățile de inelare a berzelor.
Activitățile sunt organizate de administrația Parcului Național Cheile Bicazului- Hășmaș, în parteneriat cu Asociația Gyilkostó Adventure din Gheorgheni și Parcul Național Duna-Ipoly, din Ungaria, cu sprijinul financiar al Fundației pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc și o companie petrolieră, în cadrul programului ‘Spații Verzi’.
Directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Hegyi Barna, a declarat, pentru AGERPRES, că entuziasmul elevilor a fost foarte mare, mai ales că ei participă activ la activitățile coordonate de specialiști.
În cadrul taberei din acest an au fost identificate aproximativ 20 de specii de păsări, fiind capturate și inelate câteva sute de exemplare.
Printre acestea s-a numărat ciocănitoarea de trei degete, despre care Hegyi Barna spune că este o specie periclitată, habitatul său fiind în păduri virgine sau nealterate, cu mult lemn mort, de unde își procură hrană.
Au fost inelate și exemplare de mierlă de apă, pasăre care a dispărut din Ungaria și care are nevoie de pârâuri cu debit mare și relativ nepoluate, pentru a-și găsi hrana.
Potrivit lui Hegyi Barna, inelarea este foarte importantă pentru informațiile științifice pe care le oferă, cum ar fi deplasarea păsărilor și revenirea lor în parc.
Inelele permit identificarea exemplarelor atunci când acestea sunt capturate ulterior în alte locuri.
De asemenea, în timpul acestei activități, copiii află informații prețioase despre habitatul păsărilor, modul în care se hrănesc și migrația acestora.
‘Pentru copii este important să învețe despre etologia păsărilor, cum se desfășoare procesul de migrație, cum se hrănesc păsările ca să supraviețuiască acestui drum lung’, a arătat directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș.
Activitatea de capturare, inelare și eliberare a păsărilor este realizată de ornitologi cu experiență de la Parcul Național Duna-Ipoly, din Ungaria.
Plasele de capturare sunt verificate la intervale de aproximativ jumătate de oră, iar păsările sunt scoase, inelate și eliberate rapid, în acest caz de către copii.
De altfel, spune Hegyi Barna, momentul eliberării păsării este unul dintre cele mai așteptate ale taberei.
‘Punem păsărea pe spate în palmă și păsările au reflexul să stea câteva secunde nemișcate. Și după aceea, își dă seama că e liberă și zboară. Și e o încântare pentru copii. Fiecare ar vrea să elibereze câtă una’, a povestit directorul parcului.
Pe lângă activitățile de inelare, la Lacul Roșu, participanții au putut afla mai multe despre viețuitoarele din pârâurile din zonă, cu ajutorul unui laborator mobil de biologie acvatică, adus de specialiștii din Ungaria.
Copiii s-au echipat cu cizme de cauciuc, au intrat în apă și au colectat diverse nevertebrate, pe care au putut apoi să le observe la microscop și să afle informații despre cum acestea pot fi indicatori ai calității apei.
‘Copiii determină animalele sub microscop, învață despre rolul lor, ce fel de nevertebrate sunt în apele limpezi și curate și cum aceste nevertebrate sunt indicatori de calitatea apelor. Sunt o mie și o sută de informații interesante pe care le pot obține și sunt foarte interesați, pentru că ei prind aceste animale. (…) Activitățile de protecția naturii și de educație ecologică nu se pot face decât pe teren. În sala de clasă sau în fața televizorului nu poți avea aceleași experiențe ca cele pe care le trăiești în natură’, a subliniat Hegyi Barna.
De altfel, administrația Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș intenționează să transforme o rulotă într-un punct mobil de educație ecologică și să inițieze un laborator de biologie acvatică inspirat de modelul folosit de colegii din Ungaria.
Hegyi Barna spune că activitățile de monitorizare a speciilor și habitatelor și cele de educație ecologică sunt cele mai importante pentru administrația parcului și și-a exprimat speranța că experiența copiilor din tabără să aibă efect și asupra alegerilor lor viitoare, dar și asupra comportamentului de zi cu zi .
‘Sper ca măcar unul în fiecare an să aleagă (…) un drum în viitor care include biologie, ecologie, protecția naturii, orice activitate sau meserie legată de natură’, a conchis directorul parcului. AGERPRES/(A – redactor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)
Anunțuri gratuite din Maramures