Județul Hunedoara a pierdut aproape 200.000 de locuitori în ultimele trei decenii, odată cu prăbușirea marilor centre industriale. În schimb, numărul turiștilor a crescut, iar în prima jumătate a anului 2026 Hunedoara a devenit cel mai vizitat județ din vestul României.
Castelul Corvinilor, cel mai vizitat monument din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Județul Hunedoara a pierdut aproape 200.000 de locuitori în ultimele trei decenii. De la 547.950 de oameni înregistrați la recensământul din 1992, populația sa a coborât la circa 362.000 în 2021, un declin demografic de peste o treime, produs odată cu restrângerea activității fostelor marilor centre industriale.
În schimb, Hunedoara a devenit tot mai atractivă pentru vizitatori, iar în prima parte a anului 2026 a depășit celelalte județe din vestul țării la numărul turiștilor cazați, susținut de stațiunea Straja, de turismul montan și de patrimoniul său istoric.
Localnicii pleacă, turiștii vin
Datele Institutului Național de Statistică indică o creștere a turismului hunedorean. În 2025, structurile de cazare din județul Hunedoara au raportat 203.225 de sosiri, dintre care 194.153 au fost ale turiștilor români, cel puțin dublu față de anii 2000.
În prima jumătate a anului 2026, potrivit INS au fost înregistrate 107.906 sosiri ale turiștilor români, cu 30,7 la sută mai multe decât în perioada similară din 2025, când fuseseră raportate 82.591. Hunedoara a urcat astfel pe locul 12 în clasamentul național și a depășit Timișul, care a înregistrat 103.723 de sosiri ale turiștilor români, dar și județele Arad și Caraș-Severin din vestul României.
O explicație pentru creșterea numărului de turiști din prima parte a acestui an poate fi începutul de an bogat în zăpadă din stațiunea montană Straja, una dintre cele mai căutate zone turistice din România în timpul iernii. Stațiunea montană din Munții Vâlcan (Valea Jiului), căutată pentru pârtiile sale de schi, cuprinde peste 300 de cabane și pensiuni. În sezonul de schi 2025–2026, între 20 decembrie 2025 și 20 martie 2026, stațiunea a primit, potrivit estimărilor Salvamont, între 700 și 1.000 de turiști pe zi.
Alături de ea, stațiunile Râușor din Retezat și Parâng din Valea Jiului au atras și ele mulți turiști în timpul iernii. În realitate, numărul turiștilor sosiți în stațiunile montane este mai ridicat, însă în continuare, mulți dintre ei nu ajung să fie înregistrați în rapoartele INS.
Căutat de tot mai mulți turiști, județul Hunedoara s-a aflat în ultimele trei decenii într-un declin tot mai accentuat al populației. Fenomenul a fost cauzat în principal de migrația tinerilor spre orașele universitare sau centrele economice mai dezvoltate din regiune, ca Timișoara, Cluj-Napoca ori Sibiu, de revenirea multor familii în localitățile natale din alte județe, după disponibilizările din industrie ori după ieșirea la pensie, și de plecarea multor localnici în Occident.
„Adolescenții pleacă la facultate în Cluj-Napoca și Timișoara, tinerii își caută de lucru în afara țării sau, la fel, în orașele mari, mulți dintre cei care au muncit în minerit și în metalurgie au ieșit la pensie ori se pregătesc să iasă, iar alții lucrează la stat, așteptând și ei pensia, ori pe salarii destul de mici, județul fiind cunoscut ca unul în care salariile sunt mici și pensiile ceva mai mari”, spune un fost angajat al Combinatului Siderurgic din Hunedoara, unde producția a fost oprită în septembrie 2025.
De la industrializarea forțată la turism
În anii ’80, planurile regimului comunist pentru Hunedoara erau cu totul diferite. Turismul era privit ca o activitate secundară, deși potențialul turistic al regiunii era recunoscut. În schimb, județul ajunsese la apogeul industrializării sale.
Castelul Corvinilor era „sufocat” de construcțiile siderurgice ridicate în jurul lui, băile termale antice de la Călan erau acoperite de cenușa furnalelor combinatului „Victoria” din localitate, Sarmizegetusa Regia era „reconstruită” cu beton, într-un mod inspirat de propaganda comunistă, iar stațiunile montane Straja, Parâng și Pasul Vâlcan erau rezervate în principal minerilor din Valea Jiului. Lacul Cinciș și stațiunea Râușor din Retezat erau destinate minerilor din Munții Poiana Ruscă și siderurgiștilor.
1/9
Castelul Corvinilor din Hunedoara Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (10) jpg
Fostele orașe ale cărbunelui din Valea Jiului, înconjurate de comori ale naturii FOTO VIDEO
Hunedoara avea în anii 1980 o populație de peste 520.000 de locuitori, iar autoritățile comuniste anunțau că, peste un deceniu, în 1990, în orașele și satele județului vor locui peste 632.000 de oameni, conform statisticilor publicate în „Monografia județului Hunedoara”. Populația județului urma să crească și în deceniile următoare, estimau autorii lucrării, pe măsura extinderii centrelor industriale și a transformării unor comune în orașe.
Hunedoara și Deva, cele mai mari orașe, ar fi urmat să ajungă fiecare la peste 100.000 de locuitori, iar cele șase orașe miniere din Valea Jiului ar fi urmat să însumeze aproape 200.000 de oameni.
Aceste estimări erau formulate în condițiile în care dreptul la emigrare era restricționat pentru majoritatea românilor, avorturile erau interzise, iar regimul Ceaușescu continua să extindă unitățile industriale din regiune, în ciuda perspectivelor economice pesimiste. Creșterea populației încetinise însă, iar țintele stabilite pentru 1990 erau departe de a fi atinse. După Revoluția din decembrie 1989, populația Hunedoarei a intrat în declin, accentuat de plecările care au urmat disponibilizărilor masive din minerit.
În următoarele trei decenii, județul Hunedoara a pierdut aproape 100.000 de locuri de muncă din industria grea, odată cu închiderea minelor de cărbune, de aur și de minereuri metalice, a uzinelor, a rețelelor feroviare și a unităților de producție dezvoltate în jurul lor, a combinatelor de la Hunedoara și Călan, precum și a altor fabrici.
În unele zone, activitatea industrială avea o tradiție de secole. Minele de aur din Munții Metaliferi au fost deschise în secolul al XVIII-lea, iar minele de cărbune și uzinele metalurgice de la Hunedoara și Călan s-au dezvoltat în secolul al XIX-lea. Totuși, în afara resurselor naturale, Hunedoara a rămas căutată pentru reperele sale istorice și monumentele naturale.
Cele mai vizitate locuri din Hunedoara
Aflate la cel mult câteva zeci de kilometri unele de altele, mai multe locuri din județul Hunedoara au devenit în ultimii ani tot mai căutate de turiști. Cel mai vizitat obiectiv turistic cu acces pe bază de bilet a rămas Castelul Corvinilor, unde ajung aproximativ 400.000 de vizitatori pe an, mulți dintre ei din afara țării. Printre oaspeții străini ai castelului medieval se numără în principal maghiari, dar și germani, italieni și austrieci. Recent, monumentul ridicat și extins de familia Huniazilor în secolul al XV-lea a fost restaurat prin două proiecte ample finanțate de Uniunea Europeană, care i-au sporit atractivitatea.
Straja, stațiunea montană din vestul României care concurează cu atracțiile populare de iarnă de pe Valea Prahovei
Cetatea medievală a Devei, cetatea săsească din Orăștie, orașul antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa și capitala dacică Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei au trecut și ele prin proiecte ample de restaurare și reabilitare, menite să le protejeze și, în același timp, să le facă mai atractive pentru vizitatori. Cetățile dacice din Munții Orăștiei, incluse în patrimoniul mondial UNESCO, completează oferta de turism istoric a județului.
Stațiunile montane Straja, Parâng, Râușor și Pasul Vâlcan, ceel balneare de la Geoagiu Băi și Vața, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, masivele Retezat, Parâng, Șureanu și Poiana Ruscă atrag, la rândul lor, zeci de mii de turiști anual.
Oferta turistică este completată de stațiunea balneară Geoagiu-Băi, de mănăstirea Prislop și bisericile medievale din Țara Hațegului, de Peștera Bolii, Cheile Băniței, Lacul Cinciș și traseele montane din Parcul Național Retezat.
Distanțele relativ mici dintre aceste obiective le permit turiștilor să combine, în aceeași călătorie, monumentele istorice, stațiunile montane și peisajele naturale.
Anunțuri gratuite din Maramures