Depozitul de ARTĂ prezintă, în perioada 14–27 septembrie 2026, la Pavilionul Tinerilor – Centrul de Cultură Urbană din Parcul Feroviarilor, Cluj-Napoca, expoziția „Emil Cornea. Continuități. Pictură 1943–1960”, curatoriată de Ina Vădeanu.
Vernisajul va avea loc vineri, 18 septembrie 2026, ora 18:30.
Expoziția reunește lucrări realizate între 1943 și 1960 și propune readucerea în atenție a creației lui Emil Cornea (1898, Marghita – 1969, Cluj-Napoca), artist activ timp de mai multe decenii în viața culturală clujeană, dar a cărui operă este astăzi insuficient cunoscută publicului. În 1998, Muzeul de Artă din Cluj i-a consacrat o expoziție retrospectivă.
Selecția traversează aproape două decenii și una dintre schimbările majore de context din arta românească a secolului XX. Portretul, figura umană, peisajul rural și urban sunt puse în relație cu lucrările de la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, când în pictura lui Cornea apar temele muncii, construcțiilor și transformării mediului.
Emil Cornea a avut un parcurs de formare construit între Budapesta, București și Cluj. A studiat la București cu George Demetrescu Mirea și Frederic Storck, iar experiența sa artistică a fost completată de apropierea de mediul Coloniei artistice de la Baia Mare, unde a lucrat sub îndrumarea lui István Réti și János Thorma, precum și de perioade de studiu la Berlin, Viena, Paris și Barbizon. În paralel, a absolvit Facultatea de Drept din București și a urmat studii de Istorie și Filosofie la Cluj. Activitatea sa profesională a fost la fel de diversă: pictor, profesor de desen, conferențiar la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, scenograf al Teatrului Maghiar și pictor bisericesc.
Intervalul 1943–1960 traversează ruptura produsă în arta românească de instaurarea noului regim politic și de instituționalizarea realismului socialist. În pictura lui Cornea apar, în anii 1950, subiecte specifice noului repertoriu: lumea muncii, șantierul, construcțiile și transformarea mediului. Dincolo de această adaptare tematică persistă însă preocupări formale anterioare: construcția imaginii prin culoare, interesul pentru lumină și materia picturală, raportul dintre figură și spațiu și atașamentul față de peisaj.
De aici pornește și titlul expoziției, Continuități. El nu sugerează absența schimbării, ci urmărește felul în care o identitate artistică se păstrează și se reformulează în interiorul unor transformări istorice, sociale și culturale radicale. Continuitatea nu înseamnă, în acest caz, imobilitate, ci transformare fără pierderea reperelor fundamentale.
Expoziția propune astfel și o recuperare: reîntâlnirea dintre opera unui artist activ în cultura clujeană a secolului XX și privirea contemporană.
Anunțuri gratuite din Maramures