Inspectoratul Județean de Securitate Alba avea 105 angajați în septembrie 1988, potrivit unor documente din arhiva fostei Securități, prezentate în premieră de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Dintre aceștia, 84 erau bărbați, iar 21 erau femei.
Documentele, datate 24 septembrie 1988, oferă o imagine asupra dimensiunii aparatului represiv cu aproximativ un an și trei luni înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu.
Datele provin din dosarul „Cabinet Iulian Vlad”, păstrat în arhiva CNSAS.
Cu 105 angajați, structura Securității din Alba se situa sub media națională a inspectoratelor județene, calculată la aproximativ 132 de persoane.
Efective mai mari existau mai ales în județele cu obiective industriale importante, centre universitare sau zone de frontieră, precum Constanța, Timiș, Prahova, Cluj și Brașov.
În județul Alba, femeile reprezentau 20% din totalul angajaților Inspectoratului Județean de Securitate.
Vezi și VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități
Procentul era ușor mai mare decât media de 18,55% înregistrată în structurile teritoriale ale Securității.
Datele nu indică însă ce funcții ocupau cele 21 de femei din structura județeană.
La nivelul întregii țări, Departamentul Securității Statului avea 14.629 de angajați.
Aparatul central din București însuma 6.023 de persoane, Trupele de Securitate aveau 2.737 de angajați, iar structurile teritoriale, formate din cele 40 de inspectorate județene și Securitatea Municipiului București, numărau 5.869 de persoane.
În total erau încadrate 2.297 de femei, reprezentând 15,7% din personal. Numai 22 dintre acestea ocupau funcții de conducere: 11 în aparatul central și 11 în structurile teritoriale.
Nicio femeie din Trupele de Securitate nu deținea o funcție de conducere.
Cifrele generale includ și aproximativ 1.200 de membri ai personalului muncitor civil, fără grad militar.
În această categorie intrau tehnicieni, muncitori din atelierele de întreținere a tehnicii operative, șoferi, specialiști în telecomunicații, personal administrativ, secretare și dactilografe.
Ce activități desfășura Securitatea în județul Alba
Numărul de 105 persoane se referă la personalul Inspectoratului Județean de Securitate Alba, nu la rețeaua de informatori și colaboratori folosită de instituție.
Prin urmare, cifra nu reprezintă totalul oamenilor implicați, într-o formă sau alta, în supravegherea populației din județ.
Inspectoratele județene aveau servicii care se ocupau de supravegherea politică și socială, controlul activității din fabrici și alte obiective economice, contraspionaj, filaj, interceptarea convorbirilor și verificarea corespondenței.
Rețeaua de informatori era coordonată de ofițerii operativi, dar informatorii nu erau angajați ai instituției și nu apar în acest tabel.
Vezi și Câți români au fost informatori ai fostei Securități, în România comunistă. Marius Oprea: Au fost preluați de noile structuri
Rolul local al Securității a fost documentat și prin expoziția „Securitatea, instrument al dictaturii”, organizată în 2014 la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
Expoziția a cuprins documente din arhiva CNSAS referitoare la activitatea Securității în județul Alba, la supravegherea populației, interceptarea comunicațiilor, filaj, cenzurarea corespondenței și reprimarea persoanelor considerate ostile regimului.
Munții Apuseni au reprezentat, în primii ani ai regimului comunist, una dintre zonele în care Securitatea a desfășurat acțiuni împotriva grupurilor de rezistență.
Unul dintre acestea a fost grupul condus de maiorul Nicolae Dabija, activ pe versantul estic al Apusenilor până în 1949, când membrii săi au fost capturați.
Represiunea a vizat și familiile celor suspectați că îi sprijineau pe partizani, unele fiind, potrivit Memorialului Sighet, deportate în Bărăgan.
IICCMER definește Securitatea drept una dintre principalele componente ale aparatului represiv comunist, folosită pentru supravegherea populației, combaterea opoziției și protejarea regimului politic.
Activitatea sa nu s-a limitat la primele decenii ale comunismului, ci a continuat, prin metode adaptate, inclusiv în anii ’70 și ’80.
Anunțuri gratuite din Maramures