Arheologii din Alba Iulia au reluat cercetările sistematice în zona în care, anul trecut, a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porţii prin care Mihai Viteazul a intrat în cetatea Bălgradului în 1599 şi a fost descoperită poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina, transmite Agerpres.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri, Agerpres, de Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, cercetarea urmăreşte documentarea unui important punct de acces în fortificaţiile oraşului, unde, pe acelaşi aliniament, se succed trei porţi aparţinând unor epoci diferite, respectiv porta praetoria a castrului legiunii a XIII-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe şi Poarta Carol (Poarta a III-a) a cetăţii bastionare.
– articolul continuă mai jos –
„Cercetarea din zona Porţii Sfântul Gheorghe aduce informaţii importante privind configuraţia şi caracterul monumental al acestui ansamblu defensiv medieval. Anul trecut a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porţii, spaţiu în care, potrivit surselor, a funcţionat o temniţă. Ansamblul era alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri şi o barbacană circulară construită la începutul sec. al XVI-lea”, a precizat coordonatorul cercetării arheologice, Anca Timofan.
Ea a menţionat că poarta este legată de intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599, eveniment consemnat şi popularizat în secolul al XIX-lea de Nicolae Bălcescu.
„Descoperirea unui loc legat de un eveniment istoric are o puternică semnificaţie pentru comunitate. Mihai Viteazul rămâne o figură importantă în istoria naţională, iar intrarea sa în cetate prin Poarta Sfântul Gheorghe a transformat acest loc într-un simbol”, a explicat Anca Timofan.
Aceasta a arătat că, deşi cercetarea aici este dificilă din cauza adâncimii şi a amplasamentului pe bastion, anul acesta s-a extins săpătura pentru a verifica şi documenta în continuare structurile identificate în teren în raport cu planul cetăţii întocmit de Giovanni Morando Visconti în 1711.
„La aproximativ 4 metri adâncime, sub fundaţiile medievale, a fost identificată şi poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina, porta praetoria. Aceasta este una dintre marile descoperiri ale cercetărilor din anul 2025 şi reprezenta poarta principală a castrului, prin care se realiza accesul, pe via praetoria, către clădirea comandamentului militar, principia”, a precizat Timofan.
Ea a menţionat că identificarea porţii praetoria contribuie la clarificarea planimetriei castrului legiunii a XIII-a Gemina şi la înţelegerea organizării spaţiului militar.
De asemenea, o porţiune din zidul curtinei estice a cetăţii medievale suprapune zidul estic al palaestrei castrului roman, aceasta fiind o curte dreptunghiulară alungită, deschisă şi înconjurată de colonade, destinată exerciţiilor fizice şi antrenamentelor soldaţilor legiunii.
S-a mai putut observa stratigrafic distrugerea şi demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autorităţile habsburgice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Totodată, au fost descoperite urmele zidului care împrejmuia complexul monastic al franciscanilor bulgari, stabiliţi la Alba Iulia în 1711.
„Un obiectiv important îl reprezintă conservarea in situ a vestigiilor, urmată de un proiect de restaurare şi punere în valoare prin amenajarea unui circuit turistic. Ansamblul ‘Porţile Mileniilor’ poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor şi fortificaţiilor reprezentative pentru istoria oraşului Alba Iulia”, a punctat Anca Timofan.
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de MNU Alba Iulia, în cadrul unui proiect finanţat din bugetul alocat de Consiliul Judeţean Alba.
Anunțuri gratuite din Maramures