Bursele elevilor care au ales liceul tehnologic, sub semnul întrebării

Este un semnal de alarmă tras de Asociația DWK Fit For Future, care reunește 15 companii germane din zona Brașovului, implicate în fostul învățământ profesional, respectiv profesional dual.

Prezent la emisiunea Vocea Brașovului, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Brașov, prof. Ovidiu Tripșa, a explicat că din acest an școlar, acest tip de învățământ a fost integral în liceul tehnologic și a rezumat și situația burselor tehnologice: „Explicit în lege nu mai vorbim despre învățământ profesional, respectiv dual, ci doar despre învățământ liceal tehnologic. Procedura rămâne, în sensul în care agentul economic vine către școală, spune ce are nevoie, spune câte locuri, pe ce specializare ar dori să facă această școlarizare. În litera legii există prevederea că agentul economic poate dubla bursa tehnologică și ministerul dintr-o dată s-a trezit că este luat prin surprindere și că dacă a intrat la liceu copilul, noi nu mai știm dacă e la profesional, dual, respectiv liceu. Unde îi dăm bursa? Îi dăm bursa? Nu îi dăm bursa? În data de 3 septembrie a apărut și o inițiativă legislativă din partea Comisei de Educație din Senat și astăzi am început și eu să vedem cât sunt la solicitarea agenților economici. Ce efort bugetar?”.

În învățământul profesional și profesional dual, elevul beneficia de o bursă din partea statului care era dublată de agentul economic care susținea formarea elevului. Sau putea fi chiar mai mare. În liceul tehnologic, segmentul de formare profesională în parteneriat cu agenții economici rămâne în același format, inclusiv cu beneficiile pe care agenții economici erau dispuși să le acorde, precum cazare, unde există cămine, masă caldă, transport gratuit.

Modelul a fost creat în 2012, prin Școala Profesională Germană Kronstadt (SPGK), care în prezent se numește Liceul Tehnologic Profesional Kronstadt. Atunci a fost un parteneriat între mai multe firme din zona Brașovului, reunite în Clubul Economic German, și autorități, respectiv Primăria și Inspectoratului Școlar Județean. Modelul SPGK a fost ulterior preluat și în alte județe din țară.

Citește și: PISA 2025, semnal de alarmă pentru educație: 4 din 10 elevi români nu ating nivelul minim la Citire