Ioan Bianu, fost director al Bibliotecii Academiei Române, este omagiat în Alba, la 170 de ani de la nașterea sa. Sunt organizate mai multe evenimente, la Alba Iulia și București.
Ioan Bianu este originar din județul Alba și este considerat întemeietorul Bibliotecii Academiei Române.
”A trăit efectiv pentru instituția pe care a întemeiat-o, în care nu doar a muncit timp de 51 de ani, ci chiar a locuit cu modestie, dăruindu-i timpul și energiile sale”, transmit reprezentanții bibliotecii.
170 de ani de la nașterea lui Ioan Bianu. Evenimente la Academia Română
Miercuri, 2 septembrie, de la ora 11.00, Aula Academiei Române va găzdui sesiunea dedicată acestui cărturar autentic, care se prezenta simplu „ Bibliotecarul”, desi erudiția sa, scrierile sale, viziunea instituțională și pozițiile academice înalte îl îndreptățeau să folosească titluri mai sonore.
Vor evoca figura lui Ioan Bianu și truda sa în slujba memoriei naționale:
- acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române
- prof. ing Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei Române
- Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba
- prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române
- lect. dr. Robert Coravu, prodecan al Facultății de Litere, Universitatea din București
- Dan-Florin Aldea, primarul comunei Valea Lungă
- alți reprezentanți ai locurilor natale ale celui omagiat.
La ora 12:30 va avea loc, în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române, vernisajul expoziției „Ioan Bianu – 170 de ani de la naștere”, precum și lansarea volumului „Dincolo de rafturi. Povestea lui Ioan Bianu”.
170 de ani de la nașterea lui Ioan Bianu. Evenimente în Alba
Seria manifestărilor va continua în județul Alba, în perioada 5–6 septembrie 2026, cu ceremonii religioase ortodoxe și greco-catolice, oficiate de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, și de Preafericitul Părinte Claudiu, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Programul va include și reuniunea intitulată „Întoarcerea la rădăcini” – prilej de rememorare, prin mărturiile locuitorilor și ale celor născuți, asemenea lui Ioan Bianu, în satul Făget.
Printre vorbitori se vor afla și Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române și membru de onoare al Academiei Române, și Dan-Florin Aldea, primarul comunei Valea Lungă.
Evenimentele se vor încheia în ziua de 6 septembrie 2026, în municipiul Alba Iulia. La sediul administrativ al județului Alba – Atrium Centurionum, va fi organizat simpozionul intitulat „Ioan Bianu – personalitate a culturii române. 170 de ani de la nașterea sa”, urmat de o expoziție realizată în colaborare cu Consiliul Județean Alba și de o sesiune de comunicări științifice.
Cine a fost Ioan Bianu
Potrivit Academiei Române, Ioan Bianu a fost filolog, bibliolog și istoric literar. S-a născut în 8 septembrie 1856, în satul Făget (comun Valea Lungă), județul Alba. A încetat din viață la 13 februarie 1935, în București (78 de ani).
Ioan Bianu a urmat studiile gimnaziale la Blaj (1869–1876) unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe Timotei Cipariu şi Ioan Micu Moldovan.
Este nevoit să părăsească Blajul pentru că organizase o manifestație patriotică de omagiere a Revoluției de la 1848 şi, cu o scrisoare de recomandare din partea lui Ioan Micu Moldovan către August Treboniu Laurian, pleacă la București.
Urmează studii universitare la Facultatea de Litere din București (1876–1880). Devine doctor în filologie al universității, în iunie 1881, cu o cercetare despre poezia satirica la români.
Între 1881–1883 a audiat cursuri de filologie romanică la Milano, Madrid şi Paris. A fost profesor de limba şi literatura română la Liceul „Sf. Sava” (1881–1901) şi șef al primei Catedre de istoria literaturii române la Facultatea de Litere şi Filosofie din București (1901–1928).
Director al Bibliotecii Academiei Române, timp de cinci decenii
În perioada 1884–1935 a fost director al Bibliotecii Academiei Române, având un rol esențial în organizarea acesteia ca bibliotecă enciclopedică: a dispus achiziționarea a peste 500 000 de volume, mii de manuscrise, stampe, scrisori, periodice, hărți române şi străine.
Pentru a se documenta a făcut o serie de călătorii în Rusia, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia, unde a vizitat numeroase biblioteci și arhive, cercetând modul lor de organizare și funcționare.
În 1884 Ion Bianu a fost inițiatorul legii prin care tipografiile erau obligate să ofere exemplare din tot ce tipăresc spre a asigura colecționarea imprimatelor românești la bibliotecă (denumită ulterior „Legea depozitului legal”). În 1895 a pus bazele bibliografiei generale românești.
Inspirat de modelul din vestul Europei, Bianu a expus „necesitatea de a se dezvolta la Academie o bibliotecă națională pentru studiile istorice, literare și filologice, care să servească toată țara și de la care să pornească și organizarea altora în principalele centre culturale”. În calitate de director, Bianu a făcut demersuri și pentru asigurarea unui sediu adecvat pentru biblioteca ale cărei colecții erau îmbogățite permanent.
A fost creatorul școlii naționale de biblioteconomie și a organizat primul Congres Național al Bibliotecarilor la București în anul 1924.
foto: Biblioteca Academiei Române/ Facebook
Anunțuri gratuite din Maramures