România pregătește introducerea trenurilor cu mers cadențat în jurul și între marile orașe, un sistem în care trenurile circulă la intervale regulate, ușor de reținut de către călători.

Contractul pentru realizarea studiului a fost semnat în iulie 2026 cu asocierea TTL Planning SRL din România – Systra SA din Franța, iar perioada de implementare este de 24 de luni.

Publicitate

Ce înseamnă „mers cadențat” pentru călători

Mersul cadențat presupune organizarea circulației trenurilor după un orar repetitiv.

De exemplu, pe o anumită rută, trenul ar putea pleca în fiecare oră la același minut – la 07:15, 08:15, 09:15 și așa mai departe – în loc ca orele de plecare să varieze semnificativ de la o cursă la alta.

Avantajul este că orarul devine mai simplu de memorat, iar serviciul feroviar poate deveni mai atractiv mai ales pentru navetiști.

Într-un sistem cadențat bine integrat, trenurile regionale și metropolitane sunt corelate și cu trenurile de lung parcurs, astfel încât timpii de așteptare pentru schimbarea trenului să fie cât mai mici.

ARF definește proiectul prin introducerea trenurilor de mers cadențat „în jurul și între marile orașe din România”, printr-o abordare integrată a serviciilor feroviare.

Publicitate

ARF vrea să afle mai întâi cum se deplasează românii

Înainte de stabilirea noilor frecvențe, ARF trebuie să determine unde există cerere reală de transport, la ce ore se deplasează oamenii și ce mijloace de transport folosesc în prezent.

Unul dintre obiectivele oficiale ale proiectului este colectarea de date noi prin chestionare privind fluxurile de călători. Informațiile vor fi folosite ulterior pentru actualizarea și detalierea Modelului Național de Transport.

Chestionarea nu îi vizează doar pe actualii pasageri ai CFR sau ai altor operatori feroviari. Pentru un model realist de mobilitate trebuie analizate și deplasările realizate cu autoturismul, avionul sau alte mijloace de transport.

Obiectivul este identificarea călătoriilor care ar putea fi transferate către tren dacă serviciile feroviare ar deveni suficient de frecvente și predictibile.

Chestionarul de mobilitate, folosit pentru viitorul program al trenurilor

Datele culese de la populație vor ajuta specialiștii să estimeze:

  • numărul potențial de călători;
  • principalele direcții de navetă;
  • intervalele orare cu cerere ridicată;
  • frecvența necesară a trenurilor;
  • capacitatea necesară a garniturilor;
  • conexiunile dintre trenurile regionale și cele de lung parcurs.

ARF prevăzuse încă de la lansarea procedurii de achiziție realizarea unor chestionare de trafic și actualizarea Modelului Național de Transport cu date socio-economice și informații privind fluxurile de călători.

Potrivit informațiilor comunicate în cadrul actualei etape a proiectului, colectarea datelor este împărțită între sezonul estival și extrasezon, pentru ca studiul să surprindă diferențele dintre perioadele cu trafic turistic ridicat și deplasările obișnuite din timpul anului.

De ce este important să fie analizate două sezoane

Cererea de transport nu este aceeași pe tot parcursul anului.

În lunile de vară cresc deplasările turistice către litoral, munte sau alte destinații de vacanță. În schimb, în timpul anului școlar și universitar sunt mai importante naveta zilnică, deplasările elevilor și studenților și călătoriile regulate către centrele economice.

Prin colectarea datelor în perioade diferite, modelul final poate evita dimensionarea trenurilor doar după vârfurile estivale sau, invers, doar după traficul obișnuit din timpul anului.

Aceste informații vor fi corelate cu date socio-economice și cu evoluția infrastructurii feroviare, în cadrul actualizării Modelului Național de Transport.

Contract semnat cu TTL Planning și Systra

TTL Planning este compania românească din asociere, iar Systra este o companie franceză specializată în transport și infrastructură.

Perioada prevăzută pentru implementarea proiectului este de 24 de luni.

Proiect de aproape 16 milioane de lei

Valoarea totală oficială a proiectului este de 15.917.981 de lei, fără TVA, potrivit informațiilor publicate de ARF la lansarea licitației.

Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027, cu sprijin din fonduri europene.

41 de orașe sunt analizate

Proiectul nu se limitează la București și marile centre regionale.

Potrivit listei oficiale publicate de ARF, sunt vizate 41 de orașe:

  • București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Brăila, Arad
  • Pitești, Sibiu, Bacău, Suceava, Târgu Mureș, Baia Mare, Buzău, Botoșani, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea
  • Drobeta-Turnu Severin, Piatra Neamț, Bistrița, Târgu Jiu, Târgoviște, Deva, Focșani, Tulcea
  • Alba Iulia, Slatina, Vaslui, Reșița, Călărași, Giurgiu, Zalău, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Alexandria și Miercurea Ciuc.

Lista arată că studiul acoperă atât marile noduri feroviare, cât și municipii de dimensiune medie unde există potențial pentru navetă regională.

Ce ar putea însemna mersul cadențat pentru Alba Iulia

Includerea municipiului Alba Iulia în proiect înseamnă că fluxurile de călători din zonă vor fi analizate în cadrul viitorului model feroviar.

În etapa actuală este analizată cererea de transport și modul în care Alba Iulia poate fi conectată mai eficient cu localitățile și centrele urbane din apropiere.

ARF analizase încă din etapa de consultare a proiectului relații precum Alba Iulia – Sibiu, alături de alte conexiuni regionale din țară.

Într-o etapă ulterioară, studiul poate fundamenta frecvențe mai bune către nodurile importante din apropiere și corelarea trenurilor regionale cu cele care circulă pe magistralele principale.

Studiul va actualiza și Modelul Național de Transport

Un rezultat important al contractului este actualizarea Modelului Național de Transport, instrument folosit pentru estimarea fluxurilor de călători și pentru fundamentarea proiectelor de infrastructură și a serviciilor de transport.

ARF arată că actualizarea include date socio-economice și de transport aferente anului de bază 2023, precum și informații noi obținute în cadrul studiului.

Modelul poate fi folosit ulterior atât pentru stabilirea serviciilor publice feroviare, cât și pentru prioritizarea investițiilor în infrastructură.

Naveta locală trebuie corelată cu trenurile de lung parcurs

Una dintre ideile centrale ale proiectului este integrarea mai bună a trenurilor care deservesc deplasările zilnice cu serviciile interregionale.

Un pasager care pleacă dintr-o localitate aflată în jurul unui municipiu ar trebui, în principiu, să poată ajunge în gara principală suficient de aproape de ora plecării unui tren de lung parcurs.

Același principiu se aplică și în sens invers.

În sistemele feroviare cadențate, orarul este construit astfel încât mai multe trenuri să ajungă într-un nod feroviar într-un interval apropiat și să plece apoi către alte direcții, reducând timpii de așteptare.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care ARF analizează simultan mersul cadențat în jurul și între orașele mari, nu separat pentru fiecare localitate.

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *