Ce vor tinerii din Alba Iulia: Mai mult de jumătate dintre tinerii care au participat la un chestionar realizat pentru Strategia de Tineret a municipiului Alba Iulia fie nu intenționează să rămână în oraș, fie nu sunt siguri că își vor construi aici viitorul.
Lipsa oportunităților de angajare și a resurselor financiare, infrastructura urbană insuficientă și distanța dintre ceea ce oferă școala și cerințele pieței muncii se numără printre problemele identificate în documentul lansat în dezbatere publică de Primăria Alba Iulia.
Rezultatele mai arată că aproape jumătate dintre respondenți resimt un nivel ridicat sau foarte ridicat de stres, iar aproximativ un sfert spun că s-au confruntat, cel puțin uneori, cu fenomenul de bullying.
Concluziile provin din răspunsurile oferite de 334 de persoane și descriu opiniile eșantionului chestionat, nu în mod obligatoriu situația tuturor tinerilor din municipiu.
Primăria municipiului Alba Iulia a anunțat deschiderea procedurii de transparenţă decizională privind aprobarea Strategiei de tineret a Municipiului Alba Iulia 2027-2034.
Cine sunt tinerii care au răspuns la chestionar
Cea mai mare categorie este formată din adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani, care reprezintă 46,4% din total. Tinerii adulți cu vârste între 19 și 24 de ani reprezintă 27,5% dintre respondenți.
Distribuția pe gen este relativ echilibrată: 52,7% dintre participanți sunt de gen masculin, iar 47% de gen feminin.
Aproape jumătate dintre cei chestionați locuiesc în Alba Iulia, în timp ce aproximativ o treime sunt navetiști educaționali. Aceștia studiază în oraș și participă la viața sa economică, socială și culturală, chiar dacă au domiciliul în alte localități.
În același timp, administrația este pusă în situația de a răspunde unor nevoi care depășesc populația cu domiciliul în Alba Iulia.
Tinerii își apreciază viața personală, dar sunt mai critici cu orașul
În ceea ce privește propria viață, 67,2% dintre participanți oferă o evaluare pozitivă. Percepția asupra infrastructurii publice este însă considerabil mai critică.
Drumurile ocupă primul loc în lista îmbunătățirilor dorite, fiind menționate de 52,1% dintre respondenți.
Aproape jumătate, respectiv 49,7%, solicită mai multe sau mai bune spații verzi, iar 38,3% indică nevoia unor spații de recreere.
Transportul public generează nemulțumire pentru doar 14,7% dintre cei chestionați. Documentul notează că procentul ar putea fi mai ridicat în rândul navetiștilor, însă nu prezintă o valoare separată pentru această categorie.
Serviciile sociale sunt insuficient cunoscute de tineri sau primesc evaluări modeste.
Concluzia strategiei este că există o diferență între bunăstarea resimțită în viața privată și calitatea infrastructurii urbane disponibile.
Pentru administrația locală, investițiile în drumuri, transport, spații verzi și locuri de recreere ar putea deveni un factor important în decizia tinerilor de a rămâne sau nu în comunitate.
Familia și prietenii sunt principalele surse de sprijin
Majoritatea respondenților consideră că dețin controlul asupra propriei vieți. Procentul ajunge la 81,1%, în timp ce 78,7% spun că dispun de o rețea solidă de sprijin.
Părinții și familia reprezintă principala sursă de ajutor pentru 69,8% dintre tineri. Prietenii se află foarte aproape, fiind indicați de 63,8% dintre participanți.
Profesorii sunt menționați ca sursă de sprijin de numai 13,8%, iar mentorii de doar 5,1%.
Rezultatele indică o dezvoltare redusă a mentoratului și a consilierii profesionale în raport cu rolul familiei și al cercului de prieteni.
Această dependență de apropiați poate deveni o problemă pentru tinerii care nu provin din familii capabile să le ofere sprijin emoțional sau material.
În același timp, 63,5% dintre respondenți își doresc mai multă autonomie în alegerea carierei, iar 40,7% vor să aibă o libertate mai mare în deciziile legate de educație.
Ce vor tinerii din Alba Iulia: Mai mult de jumătate nu sunt hotărâți să rămână în Alba Iulia
Una dintre cele mai importante concluzii ale chestionarului privește viitorul tinerilor în oraș. În total, 53,9% dintre respondenți fie nu intenționează să rămână în Alba Iulia, fie sunt nesiguri în privința acestei decizii.
Rezultatul apare în condițiile în care tinerii declară aspirații clare. Aproape jumătate, respectiv 48,5%, își doresc să urmeze studii superioare, iar 44,6% urmăresc construirea unei cariere de succes.
Călătoriile sunt menționate de 41,6%, deschiderea unei afaceri proprii de 32,9%, iar atingerea stabilității financiare de 26,3%.
Principala piedică este lipsa oportunităților de muncă, indicată de 35,9% dintre respondenți. Lipsa resurselor financiare ocupă locul următor, cu 33,2%.
Din această perspectivă, o politică locală de tineret ar trebui să fie legată direct de piața muncii, atragerea investițiilor, acordarea de burse și granturi și dezvoltarea programelor de antreprenoriat.
Paradox: Mulțumiți de educație, dar nepregătiți pentru piața muncii
Sistemul educațional primește o evaluare predominant pozitivă. Un procent de 69,2% dintre participanți se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți.
Cu toate acestea, 46,7% consideră că nu sunt suficient de pregătiți pentru intrarea pe piața muncii.
Datele sugerează astfel o diferență importantă între satisfacția generală față de școală și utilitatea practică a pregătirii pentru găsirea unui loc de muncă.
Tinerii folosesc surse variate de formare, de la școală și internet până la studiul individual.
Așteptările lor privesc atât dezvoltarea personală, indicată de 65,3%, cât și șansele de angajare, menționate de 46,4%.
Aproape jumătate dintre respondenți resimt un nivel ridicat de stres
Starea de sănătate este evaluată pozitiv de 74,2% dintre participanți. În spatele acestei percepții generale apar însă date îngrijorătoare despre starea de bine.
Un procent de 46,7% dintre tineri afirmă că resimt un nivel ridicat sau foarte ridicat de stres. În plus, peste 43% își evaluează stilul de viață drept neutru sau sub nivelul optim.
Pentru aproximativ 16,5% dintre respondenți, activitatea fizică este insuficientă.
Accesul la servicii medicale este apreciat drept bun de 69,1%, dar există și un segment vulnerabil, estimat la circa 5%, care întâmpină dificultăți.
Unul din patru tineri s-a confruntat cu bullying-ul
Majoritatea respondenților, respectiv 83,2%, declară că se simt în siguranță în mediul educațional. Cu toate acestea, aproximativ 20–25% au trecut cel puțin o dată printr-o formă de hărțuire.
Cel mai des este menționat bullying-ul manifestat prin umilire sau agresiuni între elevi. Aproximativ un sfert dintre participanți spun că s-au confruntat cu astfel de situații cel puțin uneori.
Conflictele fizice și verbale din școli reprezintă o altă problemă. Cazurile de hărțuire online și cele în care este implicat un adult sunt mai puțin frecvente, dar nu lipsesc.
Anunțuri gratuite din Maramures