Investigația declanșată de noul guvern de la Budapesta asupra modului în care administrațiile Viktor Orbán au distribuit miliarde de forinți către fundații și organizații apropiate puterii are o miză directă și pentru România. În ultimii ani, importante sume din bugetul Ungariei au trecut granița către organizații, instituții media, proiecte culturale, educaționale și sportive din Transilvania. Județul Mureș și Târgu Mureș se regăsesc în acest ecosistem de finanțare.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat publicarea unei baze de date care permite urmărirea a aproape 400 de miliarde de forinți, aproximativ 1,1 miliarde de euro, distribuiți în perioada 2022–2026 către circa 20.000 de organizații.
Magyar acuză fostul executiv condus de Viktor Orbán că, în paralel cu finanțarea organizațiilor civile propriu-zise, a construit un sistem de organizații „pseudocivile”, unele legate de politicieni Fidesz, foști membri ai guvernului sau persoane apropiate puterii.
Printre exemplele prezentate de premier se numără Fundația Batthyány Lajos, cu aproximativ 65 de miliarde de forinți, fundația Mathias Corvinus Collegium, cu circa 52 de miliarde, fundația asociată lui János Lázár, cu aproximativ 27 de miliarde, și fundația Kék Bolygó, asociată fostului președinte János Áder, cu aproximativ 24 de miliarde de forinți. (Index)
Trebuie făcută însă o precizare esențială: suma de 1,1 miliarde de euro reprezintă totalul finanțărilor cartografiate și nu înseamnă că întreaga sumă ar fi fost cheltuită ilegal. Calificarea unor beneficiari drept organizații „false” sau componente ale unui sistem clientelar reprezintă, în această etapă, acuzația politică formulată de Péter Magyar.
România intră în ecuație
Importanța subiectului pentru România rezultă dintr-un alt proces început de noua administrație de la Budapesta: verificarea banilor acordați comunităților maghiare din afara Ungariei.
În 4 iunie, ministrul ungar responsabil pentru relații sociale și cultură, Zoltán Tarr, informa organizațiile beneficiare că noul guvern va analiza sistemul de finanțare și practica ultimilor cinci ani, inclusiv deciziile de finanțare, contractele încheiate și proiectele deja realizate sau aflate în derulare.
În cazul partidelor politice maghiare din afara granițelor Ungariei, verificarea anunțată se extinde chiar asupra ultimilor zece ani. (Maszol)
Această verificare este relevantă pentru România deoarece Fondul Bethlen Gábor a devenit, în perioada guvernelor Orbán, unul dintre principalele instrumente prin care Budapesta a finanțat proiecte destinate comunității maghiare din Transilvania.
Iar urmele acestor finanțări sunt vizibile inclusiv în județul Mureș.
Târgu Mureș: bani ungurești și în fotbal
Una dintre cele mai clare legături actuale cu Mureșul apare în domeniul sportului.
Date publicate în această vară privind finanțarea fotbalului din Transilvania indică faptul că numai pentru sezonul 2025–2026 Academia Târgu Mureș ar fi beneficiat de aproximativ 238 de milioane de forinți, echivalentul a circa 654.000 de euro.
În aceeași rețea de finanțare apar proiecte mult mai mari din Satu Mare, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe. Potrivit datelor publicate în presa română, finanțările pentru fotbalul transilvănean din ultimii patru ani ar depăși, cumulat, 50 de milioane de euro, fiind derulate inclusiv prin Fundația pentru Dezvoltarea Tineretului din Felcsút și Fondul Bethlen Gábor. (Mytex)
Noua administrație de la Budapesta verifică acum eficiența acestor investiții și modul în care au fost folosiți banii.
Important este că existența unei finanțări din Ungaria nu implică prin ea însăși vreo ilegalitate. Problema ridicată de noul guvern este dacă mecanismele de distribuire a banilor au fost transparente, dacă fondurile au fost utilizate conform destinației și în ce măsură selecția beneficiarilor a fost influențată politic.
Banii Budapestei sunt prezenți și în viața culturală din Mureș
Fondul Bethlen Gábor apare însă mult dincolo de fotbal.
La Târgu Mureș și în județ există organizații și manifestări culturale care indică public fondul ungar printre finanțatori. Spre exemplu, organizatorii Târgului Internațional de Carte de la Târgu Mureș enumerau în 2025 printre principalii susținători Primăria Târgu Mureș, Consiliul Județean Mureș, Fundația Communitas și Fondul Bethlen Gábor.
Tot la Târgu Mureș, Fundația Unitarcoop menționează Bethlen Gábor printre partenerii săi, alături de Primăria Târgu Mureș și Consiliul Județean Mureș. Organizația desfășoară inclusiv activități sociale pentru vârstnici și proiecte culturale și de păstrare a tradițiilor. (Unitar Coop)
Revista literară Látó, cu sediul la Târgu Mureș, a avut de asemenea evenimente susținute de Fondul Bethlen Gábor. (Litera – az irodalmi portál)
Aceste exemple arată cât de extinsă a devenit prezența finanțărilor provenite din Ungaria în infrastructura comunitară maghiară din Transilvania.
Ele nu reprezintă, în sine, dovezi privind nereguli și nu există în acest moment motive pentru a pune semnul egal între organizațiile mureșene care au primit asemenea finanțări și organizațiile acuzate de Péter Magyar în Ungaria.
Dimpotrivă, aceasta este tocmai distincția care trebuie făcută atunci când este analizat subiectul.
Aproximativ 1.200 de lei pentru educația în limba maghiară
Un alt exemplu arată dimensiunea socială a sistemului.
În anul școlar 2024–2025, prin programul „Szülőföldön magyarul” derulat prin Bethlen Gábor, elevii și studenții eligibili din România puteau solicita un sprijin echivalent cu aproximativ 100.000 de forinți, în jur de 1.200 de lei, destinat educației în limba maghiară, manualelor și materialelor școlare.
Programul era prezentat și comunității din Mureș prin presa locală de limbă maghiară.
Prin urmare, o eventuală reformă profundă a sistemului de finanțări externe al Ungariei poate avea efecte nu numai asupra organizațiilor apropiate politic de fostul guvern Orbán, ci și asupra unor programe educaționale, culturale, sociale și sportive utilizate de comunitățile maghiare din România.
O miză mult mai sensibilă: presa maghiară din Transilvania
Cea mai sensibilă componentă românească a poveștii este însă finanțarea mass-media.
Potrivit informațiilor publicate în această vară, guvernele Orbán ar fi direcționat, începând din 2017, peste 30 de milioane de euro către dezvoltarea unei importante rețele media maghiare din Transilvania.
Printre publicațiile care au ajuns în această construcție media se numără Krónika și Székelyhon, alături de publicații regionale și o rețea de frecvențe radio.
Subiectul are ramificații inclusiv la Târgu Mureș.
În această vară, autoritățile ungare au început verificări asupra modului în care active construite cu bani publici din Ungaria au ajuns în structuri private. Fondul Bethlen Gábor a tratat informațiile apărute în presă drept o sesizare de interes public și a declanșat verificări privind transferurile și utilizarea fondurilor.
Presa locală din Mureș a relatat și despre intenția senatorului UDMR Lóránd Turos de a prelua funcția de administrator al unei societăți legate de această structură media. Informațiile publicate indică finanțări de ordinul zecilor de milioane de euro acordate ecosistemului media în perioada guvernelor Orbán.
Și aici este necesară aceeași precauție: existența finanțărilor publice ungare și schimbarea proprietății unor active justifică verificările și întrebările privind transparența, dar nu constituie automat dovada săvârșirii unei infracțiuni de către beneficiarii din România.
Acum, facem publică și transparentă o parte semnificativă a acestui sistem pentru toată lumea. Pe pagina atlathato.kormany.huam creat o hartă interactivă și o bază de date în care oricine poate verifica unde au ajuns finanțările destinate civililor între anii 2022 și 2026”, declara Peter Magyar.
Întrebarea care se mută de la Budapesta la Târgu Mureș
Dezvăluirile lui Péter Magyar deschid însă o discuție care poate deveni importantă și în România.
Dacă noul guvern ungar își duce până la capăt promisiunea de a publica și verifica sistematic finanțările fostei administrații, întrebarea nu va mai fi doar câți bani a trimis Budapesta în Transilvania, ci și:
Cine i-a primit, după ce criterii, pentru ce proiecte, ce active au fost cumpărate cu ei, cine controlează astăzi acele active și ce legături politice există între beneficiari?
Pentru Mureș, o asemenea radiografie ar trebui să cuprindă separat finanțările acordate în ultimii ani organizațiilor neguvernamentale, fundațiilor, instituțiilor culturale, presei, proiectelor sportive, cultelor și programelor educaționale.
Distincția este fundamentală. Finanțarea de către Ungaria a unei activități culturale sau educaționale a minorității maghiare din România este un lucru; folosirea banilor publici pentru construirea unor structuri de influență politică sau electorală ar fi cu totul altceva și ar necesita probe concrete.
Ce ar putea urma
Pentru România, rezultatele auditului de la Budapesta pot avea cel puțin două consecințe.
Prima este financiară. Organizațiile din Transilvania dependente într-o proporție importantă de banii veniți din Ungaria ar putea fi afectate dacă noul guvern modifică regulile, reduce finanțările sau solicită returnarea unor sume considerate nejustificate.
A doua este politică.
Dacă verificările vor arăta că bani publici ungari au fost utilizați în România nu doar pentru educație, cultură, sport sau păstrarea identității comunității maghiare, ci și pentru construirea unor instrumente de influență politică ori mediatică, discuția ar putea depăși rapid granițele Ungariei.
În acest context, Mureșul este unul dintre județele în care merită urmărit traseul banilor.
Nu pentru că simpla finanțare din Ungaria ar constitui o problemă, ci pentru că amploarea sistemului construit în ultimul deceniu justifică transparență asupra beneficiarilor și asupra modului în care au fost cheltuite fondurile.
Iar după publicarea „hărții banilor” de către guvernul Péter Magyar, o asemenea verificare devine, pentru prima dată, mult mai ușor de făcut.
Anunțuri gratuite din Maramures