„Doamne, ce uscăciune!”. Lacul din România care a pierdut milioane de metri cubi de apă, în urmă au rămas doar scoicile

Lacul Vârșolț a rămas cu 5 milioane de metri cubi de apă

Lacul de acumulare Vârșolț, principala sursă de apă potabilă pentru municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei și mai multe comune din județul Sălaj, traversează cea mai gravă criză hidrologică din ultimul deceniu. Pe fondul absenței prelungite a precipitațiilor și al temperaturilor caniculare, rezerva de apă a lacului a scăzut dramatic.

Severe Weather Alert – Salaj descrie fenomenul drept „SECETA EXTREMĂ”.

De pe drumul național ce leagă Zalăul de localitatea Crasna, în jurul acumulării se poate observa o bandă lată de pământ uscat, albicios și brăzdat de crăpături adânci. Singurele urme ale apei de altădată sunt mii de scoici de mari dimensiuni, uscate pe malul extins.

Peisajul de la lac s-a schimbat radical. Suprafețe întinse de teren au rămas fără apă, iar pământul este uscat și crăpat. Pe fostul fund al lacului pot fi văzute acum numeroase scoici, unele de dimensiuni considerabile.

Imaginile au atras sute de reacții pe rețelele sociale, unde oamenii au descris situația drept una îngrijorătoare.

 „Doamne, ce uscăciune!”, a comentat cineva.

„Valea Crasnei este secată pe anumite locuri…  ”„Trist!”, „ Jale…”, „Teribilă secetă”, sunt alte câteva comentarii.

Potrivit directorului Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj, Cristian Crișan, lacul are în prezent aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, față de circa 14 milioane de metri cubi în mod normal.

„Este o scădere semnificativă a cantității de apă din acumularea Vârșolț. Dacă în mod normal avem circa 14 milioane de metri cubi, acum am ajuns la cinci milioane de metri cubi”, a spus acesta, potrivit Agerpres.

Seceta a redus puternic și aportul de apă în lac. Cele trei cursuri care alimentează acumularea, Mortăuța, Crasna și Colițca, au ajuns să fie afectate sever, unele porțiuni fiind secate.

Temperaturile extrem de ridicate au generat o evaporare masivă, înregistrându-se o medie zilnică de pierdere de circa opt litri de apă pe fiecare metru pătrat de suprafață.

Pescarii spun că nu au mai văzut o asemenea situație de zeci de ani. Unii dintre ei au mărturisit că au fost nevoiți să își mute undițele de trei ori mai spre interiorul lacului, pe măsură ce linia țărmului se retrăgea de la o săptămână la alta.

„Eu vin aici la pescuit de peste 40 de ani, dar de mult nu a mai fost așa secetă. Cred că adâncimea apei a scăzut cu trei metri”, a spus un alt pescar.

De unde primesc apă locuitorii din Zalău și Șimleu Silvaniei

Din cauza situației, autoritățile au luat decizia de a reduce temporar cantitatea de apă extrasă de operatorul regional. Totuși, alimentarea populației nu este în prezent pusă în pericol, principala sursă pentru sistemul regional fiind aducțiunea de la Tarnița, din județul Cluj.

Compania de Apă Someș folosește din Vârșolț doar cantitatea minimă necesară pentru alimentarea unei părți din Zalău, Șimleu Silvaniei și a altor localități.

Vârșolț este singura acumulare din zona Someș-Tisa aflată în scenariu critic din perspectiva rezervei rămase.

Fostul personal tehnic al barajului își amintește că un nivel similar de scăzut al apei a mai fost înregistrat doar la începutul anilor ’90, când seceta a fost combinată cu lucrări majore de dragare a nămolului depus pe fundul acumulării. 

Realizată între anii 1976 și 1979 pe cursul râului Crasna, acumularea Vârșolț are o suprafață de 456 de hectare și a fost concepută inițial ca un baraj nepermanent pentru apărarea împotriva inundațiilor. Cu timpul, din cauza extinderii rețelelor urbane, lacul a fost transformat în sursă permanentă de apă potabilă.

Dacă nivelul lacului va continua să scadă, autoritățile iau în calcul oprirea furnizării apei din această sursă și acoperirea necesarului exclusiv prin aducțiunea de la Tarnița.

De altfel, marile fluvii ale Europei au ajuns în această vară la niveluri extrem de scăzute, iar efectele se văd deja în economie.