Doar câteva zile au mai rămas
până la străpungerea primei galeriei din cel mai mare tunel de autostradă
construit în România. În același timp, ar putea începe montarea primelor grinzi
pe viaductele Autostrăzii A1 Holdea–Margina.
Lucrări la Tunelul Mare de pe A1 Lugoj – Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Străpungerea Tunelului Mare (T2), construit pe sectorul Margina–Holdea al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva (tronson cu o lungime totală de aproximativ 13,5 kilometri), este așteptată în următoarele zile, după doi ani de la începerea lucrărilor, potrivit specialiștilor de pe șantier.
„În jurul datei de 20 august va avea loc străpungerea primei galerii a Tunelului Mare, iar în septembrie este estimată străpungerea celei de-a doua”, estima, pentru „Adevărul”, unul dintre specialiștii în tuneluri de pe șantierul Autostrăzii Lugoj–Deva.
Lucrările la cele două tuneluri proiectate pe noul tronson de autostradă din vestul României au început în vara anului 2024. Ele au fost cuprinse pe un segment de 9,14 kilometri construit de la zero, la limita județelor Hunedoara și Timiș, completat de un alt segment de aproximativ 4,5 kilometri, realizat anterior, dar care nu a putut fi dat în folosință.
Tuneluri cu galerii care însumează peste 4,5 kilometri
Cele două tuneluri au împreună patru galerii, cu o lungime totală de aproape 4,6 kilometri. Tunelul Mic (T1) are 367,5 metri pe una dintre galerii și 415 metri pe cealaltă. La sfârșitul lunii iulie, excavarea acestora era încheiată, iar lucrările la structura rutieră depășiseră un stadiu de 90 la sută. Constructorii continuau căptușeala finală din beton și amenajarea terasamentului.
Tunelul Mare (T2), aflat în zona localităților Holdea și Coșava, este cel mai mare tunel de autostradă construit în România. Galeria stângă are 1.825 de metri, iar cea dreaptă 1.985 de metri. Fiecare galerie are o secțiune excavată de aproape 180 de metri pătrați și va avea două benzi de circulație, bandă de urgență și trotuare pentru intervenții. Cele două tuburi sunt legate prin cinci galerii de evacuare, dintre care patru pietonale și una pentru accesul vehiculelor de intervenție.
La sfârșitul lunii iulie, mai erau de excavat 270 de metri pe galeria realizată de UMB și 107 metri pe cea executată de partenerul bosniac Euro Asfalt. Excavarea se desfășura simultan pe mai multe fronturi, cu un ritm de înaintare de aproximativ unu până la doi metri pe zi la fiecare front și, în condiții favorabile de rocă, de până la trei metri pe zi. În paralel, constructorii lucrau la hidroizolație, armare și betonarea căptușelii finale, în Tunelul Mare fiind active aproximativ 15 fronturi de lucru, aflate în diferite etape.
Tunelurile sunt excavate mecanizat, după principiile Noii Metode Austriece de Tunelare, iar galeriile sunt consolidate treptat cu cadre metalice, plase de armare și beton torcretat. În zonele cu strat redus de rocă a fost folosită și metoda „cut and cover”, prin realizarea structurii într-o săpătură deschisă, ulterior acoperită.
440 de grinzi, construite în șantier pentru poduri și viaducte
Recent, pe același șantier al „autostrăzii cu tuneluri” a început producția grinzilor prefabricate care vor fi montate pe podurile, pasajele și viaductele de pe traseu. Fabrica amenajată la Margina va produce elementele din beton necesare structurilor de pe cei peste nouă kilometri de autostradă construiți de la zero.
Ultimii metri până la străpungerea celui mai mare tunel de autostradă din România. Imagini din șantierul de pe Lugoj–Deva
1/7
Santierul Autostrazii cu tuneluri, fabrica de grinzi Foto DRDP Timisoara (2) jpg
„În zona Margina, la fabrica de grinzi, se confecționează carcasele de armătură pentru elementele prefabricate care vor fi utilizate la podurile și viaductele de pe traseu. Vor fi produse peste 400 de grinzi, cu o lungime de aproximativ 40 de metri fiecare. Fabrica este amplasată chiar în șantier, astfel încât transportul elementelor către structurile unde vor fi montate să se realizeze pe distanțe cât mai mici”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.
La ieșirea din Tunelul Mare, spre Holdea, este construit un pasaj de 213 metri, iar la capătul Tunelului Mic, în zona Nemeșești, autostrada va continua pe un viaduct de aproximativ 1.085 de metri, care traversează inclusiv calea ferată. Cele două tuneluri vor fi legate printr-un pasaj de 121 de metri.
Autostrada cu tuneluri, așteptată în 2027
Autostrada Margina–Holdea reprezintă ultima porțiune lipsă a Autostrăzii A1 dintre Sibiu și frontiera cu Ungaria, la Nădlac. Tronsonul are aproximativ 13,5 kilometri, însă lucrările principale se desfășoară pe cei 9,14 kilometri construiți de la zero. Ceilalți aproximativ 4,5 kilometri au fost realizați până în 2017, la Margina, dar au rămas închiși traficului și trebuie integrați în noua secțiune.
Lucrări până seara târziu la tunelurile Autostrăzii Sibiu–Pitești. Cum se schimbă peisajul de la intrarea în Defileul Oltului
Contractul actual a fost semnat în octombrie 2022, iar lucrările au început în 2024, după emiterea autorizațiilor de construire. Stadiul fizic al proiectului se apropie de 70 la sută, potrivit datelor publicate pe platforma Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), instituție aflată în subordinea CNAIR.
Finalizarea lucrărilor este așteptată în prima parte a anului 2027. Odată cu deschiderea sectorului Margina–Holdea, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la frontiera de vest a României până spre marile orașe din centrul și nord-vestul țării: Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș.
Anunțuri gratuite din Maramures