Zeci de oameni au trecut duminică, începând cu ora 17:30, pragul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca pentru a descoperi orașul așa cum arăta în urmă cu zeci sau chiar peste o sută de ani. Expoziția „Cluj. Piețe, turnuri, reverii. Orașul Comoară în 130 de ani de cărți poștale” aduce în fața publicului aproximativ 1.500 de cărți poștale, selectate din două colecții care însumează peste 15.000 de piese. Printre acestea se află 3 exponate cu vechime de 130 de ani, cele mai vechi cărți poștale din Cluj.
Expoziția, organizată în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, este realizată din colecțiile lui Gergely Balázs și Bense Jenő și a fost curatoriată de Gál Zsófia și Vatány Bíborka.
Prin intermediul cărților poștale, vizitatorii pot urmări transformarea Clujului de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în perioada contemporană: piețe și străzi care și-au schimbat înfățișarea, clădiri aflate încă în construcție, zone în care astăzi se ridică monumente emblematice, dar și mici detalii din viața de zi cu zi a clujenilor.
1.500 de cărți poștale, selectate din peste 15.000 de piese
Expoziția este realizată din colecțiile lui Gergely Balázs, inițiatorul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj și președintele Asociației Clujul Comoară, și ale lui Bense Jenő, colecționar și membru al echipei de organizare a evenimentului. Bense Jenő colecționează astfel de piese de aproximativ 15 ani, iar Gergely Balázs și-a început pasiunea pentru colecționarea cărților poștale în urmă cu aproximativ 35 de ani.
Gergely Balázs a explicat la vernisaj că ilustratele nu trebuie privite doar ca imagini vechi, ci și ca documente care păstrează felul în care Clujul era văzut și prezentat în diferite perioade.
„Cartea poștală este un mediu vizual aparte. Dincolo de faptul că fixează în imagine un anumit loc și un anumit moment, ea mărturisește și felul în care creatorii și editorii săi au văzut un oraș și au dorit să-l prezinte”, a explicat acesta.
În spatele expoziției se află două colecții impresionante, care împreună depășesc 15.000 de cărți poștale. Dintre acestea, aproximativ 1.500 au ajuns pe simezele Muzeului de Artă.
„Nu ni se dezvăluie imaginea completă a Clujului, ci istoria orașului documentată prin cărțile poștale”, a spus Gergely Balázs.
Expoziția este o continuare, într-o formă mult mai amplă, a celei organizate în urmă cu doi ani, când în centrul atenției s-au aflat Piața Centrală a Clujului și împrejurimile acesteia. De această dată, povestea se extinde asupra întregului oraș.
Clujul, urmărit în 14 capitole
Cele aproximativ 1.500 de piese au fost organizate în 14 capitole, prin care vizitatorii pot urmări viața cotidiană și transformările orașului de-a lungul a 130 de ani.
Gergely Balázs îi îndeamnă pe cei care ajung la expoziție să nu se oprească doar asupra clădirilor sau piețelor ușor de recunoscut. Uneori, cele mai valoroase informații se ascund tocmai în detaliile aparent neimportante. Vizitatorii pot descoperi mai atent aceste elemente folosind lupele puse la dispoziție de organizatori.
„Cele mai interesante detalii se găsesc adesea într-un colț al imaginii sau în fundal. Un trecător, o firmă veche, o casă dispărută, un palat aflat în construcție, un vehicul neobișnuit sau un lampagiu echilibrându-se pe o scară pot dezvălui uneori mai multe despre oraș decât subiectul principal al cărții poștale”, a arătat Gergely Balázs.
„În istoriile urbane clasice, cărțile poștale și imaginile de arhivă au, de obicei, rolul unui acompaniament. De această dată, cartea poștală are rolul principal, iar textul servește doar ca sprijin”, a adăugat colecționarul.
Trei cărți poștale din 1896, cele mai vechi din Cluj
Unele dintre cele mai importante exponate sunt trei cărți poștale din anul 1896. Descoperirea este cu atât mai interesantă cu cât, spune Bense Jenő, informațiile consultate în timpul documentării indicau anul 1897 pentru cele mai vechi cărți poștale clujene atestate.
„Chiar când ne-am apucat să scriem textele pentru expoziție, am zis: «Hai să nu greșim, să nu vorbim prostii; să vedem ce zic istoricii și care sunt cele mai vechi cărți poștale atestate»”, a explicat colecționarul pentru Cluj24.
Documentarea avea să le aducă o surpriză.
„Atestările sau informațiile pe care le găsim spun că cele mai vechi cărți poștale din Cluj atestate de istorici sunt din 1897. În această expoziție sunt trei bucăți din 1896, ceea ce contrazice puțin ceea ce se spune despre vechimea cărților poștale din Cluj”, a spus Bense Jenő.
Datarea nu se bazează însă doar pe anul notat de mână pe ilustrate. Cărțile poștale păstrează ștampilele și timbrele din perioada respectivă.
„Data scrisă poate fi combătută. Unicitatea este făcută prin faptul că au ștampilă. Nu doar una: o ștampilă de plecare din orașul din care a fost trimisă și o ștampilă de sosire din acea perioadă. Deci ai două ștampile din același an pe o carte poștală, plus un timbru”, a explicat acesta.
Un Cluj fără Catedrală și fără Teatrul Național
Dincolo de vechimea lor, cărțile poștale păstrează imagini ale unor locuri care astăzi sunt aproape imposibil de imaginat în forma surprinsă atunci. Unul dintre capitolele expoziției este dedicat tocmai orașului aflat în continuă transformare.
„Într-unul dintre capitole avem «Orașul în schimbare». Dacă ești foarte atent la ce găsești în expoziție, poți vedea că, înainte să apară strada Oglindă, avem cărți poștale în care acea stradă nu există”, a spus Bense Jenő.
Alte două ilustrate surprind zona centrală înainte ca două dintre clădirile emblematice de astăzi să existe.
„Sunt chiar două cărți poștale în care nu există nici catedrala, nici Teatrul Național. Locuitorii de pe vremuri, bunicul, de exemplu, spuneau «parcul mic», pentru că nu era nimic de la Catedrală; nu exista nici ea, nici măcar teatrul. Până la Casa Învățătorului era un alt parc”, a explicat colecționarul.
Detaliile ascunse în imagini spun povestea orașului
Unele informații nu sunt însă evidente la prima privire. Bense Jenő spune că există numeroase cărți poștale în care clădirile apar în timpul construcției, iar indiciile pot fi observate numai dacă imaginea este analizată cu atenție.
„Există foarte multe cărți poștale în care apar schele pe clădiri, dar trebuie să fii foarte atent, pentru că o carte poștală e mică. Dacă o clădire era în construcție și avea schelă, nu este ceva ce observi imediat. Dacă te uiți cu lupa și îți spune cineva «Uită-te bine, că aici ai câteva», atunci le vezi. Sau observi că nu au geamuri”, a povestit acesta.
Într-unul dintre cazuri, tocmai lipsa geamurilor i-a ajutat pe colecționari să își dea seama că imobilul fotografiat nu era încă finalizat.
„Ne-am dat seama că nu avea geamuri, pentru că în general geamurile mari sunt împărțite în cruce, iar ele nu existau. Când am mărit cu lupa, ne-am dat seama că, de fapt, nu existau geamurile. Deci clădirea era încă în construcție”, a explicat Bense Jenő.
Gergely Balázs: Cele mai importante colecții de cărți poștale clujene existente
Gergely Balázs, fondator al Zilelor Culturale Maghiare din Cluj și unul dintre cei doi colecționari ale căror piese sunt prezentate în expoziție, a vorbit la vernisaj despre colaborarea cu Bense Jenő și despre pasiunea comună care i-a apropiat în ultimii ani.
„Colecționarii nu sunt cunoscuți pentru faptul că își împart colecțiile și că își pun, între ghilimele, «hârtiile» laolaltă. Din acest punct de vedere, pentru mine este un sentiment foarte plăcut că am reușit să reunim două colecții. Separat, probabil că se numără printre cele mai importante colecții de cărți poștale clujene existente, iar împreună formează, fără îndoială, cea mai mare selecție din lume”, a spus Gergely Balázs.
Pentru Balázs, rostul unei asemenea colecții nu este însă ca miile de cărți poștale să rămână ascunse în cutii, ci ca prin ele să poată fi recompusă și împărtășită istoria orașului.
„Esența acestei pasiuni este ca omul să nu păstreze aceste obiecte doar într-o cutie, ci să alcătuiască, încet, istoria orașului său natal și să vină momentul în care își dă seama că toate acestea au o importanță foarte mare și că trebuie să devină un bun al tuturor. Din punctul nostru de vedere, aceasta este, de fapt, esența expoziției: a venit momentul în care putem pune acest material la dispoziția publicului”, a explicat Gergely Balázs.
Fața cărții poștale arată mândria orașului. Verso-ul, realitatea
Colecționarul a atras atenția și asupra diferenței dintre imaginile atent alese pentru fața cărților poștale și mesajele personale scrise pe verso.
„Fața ilustrată a cărții poștale arată, într-adevăr, ceea ce oamenii vor să prezinte din orașul lor, din spațiul în care trăiesc, lucrurile de care sunt mândri. Dar acest lucru nu coincide întotdeauna cu realitatea”, a explicat Balázs.
În general, spunea acesta, ilustratele nu prezentau cartierele sărace sau clădirile degradate, ci construcțiile noi și locurile considerate demne de admirat. Pentru colecționar, tocmai de aceea verso-ul poate fi uneori chiar mai interesant decât imaginea.
„Verso-ul cărții poștale, pe care, din păcate, acum îl puteți vedea mai puțin, pentru mine este mult mai interesant, pentru că reflectă într-o măsură mult mai mare realitatea”, a spus Gergely Balázs.
Bense Jenő: „Acolo te doare sufletul, pentru că nu ai cum să le pui pe toate”
Bense Jenő a explicat pentru Cluj24 că procesul de selecție nu a fost deloc simplu. Fiecare dintre cele 14 capitole a pornit de la un număr mult mai mare de ilustrate, din care au fost alese doar cele considerate reprezentative sau deosebit de rare.
„Fiecare capitol a primit o cutie. În cutie am pus tot ce ține de capitolul acela, dar asta înseamnă că poate într-o cutie au intrat o mie de cărți poștale, iar pe panourile acelui capitol pot fi două-trei panouri, adică undeva la 40-50 de cărți poștale pe capitol.
A urmat selecția. Acolo te doare sufletul, pentru că sunt piese care sunt la fel de frumoase, la fel de valoroase, la fel de vechi, dar nu ai cum să le pui pe toate”, a explicat Bense Jenő.
Criteriul nu a fost doar frumusețea imaginilor. Colecționarii și curatorii au încercat să aducă în fața publicului inclusiv piese pe care oamenii nu le-au mai întâlnit în reproducerile care circulă deja.
„Am încercat să selectăm cât de bine am putut piesele cele mai reprezentative sau cele mai rare. Foarte multe cărți poștale le vezi pe internet, copiate, pozate și așa mai departe. Dar am zis să scoatem cât mai multe dintre cele mai rare, ca omul care vizitează această expoziție, inclusiv colecționarii sau oamenii care sunt mai mult în domeniu, să vadă niște piese și să zică: «N-am văzut așa ceva»”, a declarat Bense Jenő.
Colecții protejate, cu piese găsite în târguri de vechituri
Drumul unora dintre ilustrate până la Muzeul de Artă a fost unul lung. Cărțile poștale au fost descoperite în condiții dintre cele mai diverse, iar trecerea timpului și-a lăsat uneori amprenta asupra lor.
„Sunt găsite de-a lungul anilor prin târguri de vechituri, în cutii de pantofi, la grămadă. Unele, bineînțeles, au primit puțină apă, s-au decolorat de la soare; depinde de condițiile lor”, a spus colecționarul.
Odată intrate în colecțiile celor doi, piesele sunt însă păstrate în condiții speciale.
„În momentul în care au intrat în colecția noastră, sunt protejate. Au niște coperți în care stau, cum le vedem și în expoziție, acele coperți plastifiate care sunt ulterior organizate în albume. Noi folosim doar unele coperți speciale. Sunt fabricate astfel încât să nu atace hârtia în niciun fel, să le păstreze protejate de-a lungul anilor”, a explicat Bense Jenő.
Cărți poștale care se deschid în trei sau cinci părți
Expoziția ascunde și exemplare care ies din formatul clasic al unei cărți poștale. Printre exponate se află mai multe piese pliabile care, odată desfăcute, dezvăluie succesiv mai multe imagini.
Unele au fost concepute astfel încât, după împăturire, o parte a imaginii să rămână vizibilă, în timp ce pe cealaltă parte exista spațiul destinat mesajului și expedierii. Desfăcute complet, acestea ajung să ofere privitorului mai multe imagini ale Clujului într-o singură piesă.
Expoziția poate fi vizitată în cadrul Zilelor Culturale Maghiare
Vernisajul expoziției „Cluj. Piețe, turnuri, reverii. Orașul Comoară în 130 de ani de cărți poștale” a avut loc duminică, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, iar încă de la deschidere zeci de persoane au venit să descopere imaginile Clujului de altădată.
Cei care nu au ajuns la vernisaj se mai pot bucura de expoziție pe parcursul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Duminică, Bense Jenő va rămâne la Muzeul de Artă până în jurul orei 01:00, astfel încât cei interesați să poată descoperi colecția și poveștile din spatele pieselor expuse.
Anunțuri gratuite din Maramures