În era în care marile magazine au devenit principalele spații de socializare, iar goana zilnică ne izolează în spatele ecranelor, o comunitate de la marginea Reghinului refuză să își uite rădăcinile și a decis să redeschisă porțile timpului, astfel încât vecinii să trăiască, din nou, unii pentru ceilalți.
Cartierul Iernuțeni, un fost sat cu un stil aparte, alipit orașului în urmă cu șapte decenii, se pregătește să își redescopere farmecul de altădată prin organizarea unui inedit bal de stradă, în luna septembrie.
Inițiativa s-a născut dintr-o conversație simplă între două localnice, Ibolya Mester și preoteasa Annamaria Szekely.
Ibolya Mester, născută și crescută pe strada Oltului, își amintește cu nostalgie de Iernuțeniul copilăriei sale, pe care îl descrie ca o comunitate extrem de vie.
‘Știam că dacă am nevoie de oală mergeam la tanti Mărioara, dacă am nevoie de roșii, știam că cele mai bune roșii sunt la doamna Demeter și dacă aveam nevoie de ceapă, ceapă știam că aveam în grădină’, a arătat Ibolya Mester.
Îngrijorate de faptul că oamenii nu mai au timp unii de alții și că locul vechi de întâlnire, râul Mureș, nu mai servește acestui scop, Ibolya Mester și preoteasa Annamaria Szekely au preluat modelul unui festival stradal din Budapesta.
Obiectivul este clar, să îi readucă acasă pe cei plecați, să petreacă o după-amiază împreună și să șteargă granițele culturale prin joc, fiind un cartier multiconfesional și multietnic.
Pe terenul de fotbal se va organiza o competiție imensă între străzi, în timp ce femeile se vor relaxa la cursuri de yoga și Zumba, iar ziua se va încheia simbolic, în jurul unui ceaun.
‘Totul se încheie cu un gulaș pe care îl pregătim împreună și îl consumăm împreună, cu dansuri populare. Pe stradă locuiesc și maghiari, și români. Vrem să învățăm dansurile fiecăruia’, afirmă organizatoarea.
Aceeași atmosferă caldă, așezată și lipsită de stresul agitației moderne este evocată și de părintele Claudiu Chiorian, preotul bisericii ortodoxe din Iernuțeni.
Crescut în această comunitate formată în timp și prin industrializare, el își amintește că diferențele de etnie sau religie nu existau în viața de zi cu zi, când oamenii se bucurau în primul rând unii de ceilalți, nu se izolau și căutau să se ajute unii pe ceilalți.
‘Eu nu mi-am aduc aminte să fi făcut diferență și din punct de vedere al etniilor, religiilor și așa mai departe și dansam împreună, se învățau jocuri’, a precizat părintele Claudiu Chiorian.
O dovadă pură a acestui ecumenism natural este amintirea lui Popa Sandu, un mare iconar din trecutul locului. Deși părintele Chiorian a aflat abia târziu că renumitul creator era, de fapt, greco-catolic, valoarea sa culturală a rămas neatinsă.
‘Pentru mine a fost Popa Sandu și noi, aplicând ceea ce am preluat de la dânsul, cu copiii din comunitatea noastră facem pictura pe sticlă, sigur, expresie naivă, populară’, a spus preotul, care precizează că icoanele de la Iernuțeni sunt ușor de recunoscut în toată țara, fiind piese mari, aurite, pe care stă imprimat portul popular de pe Mureș.
Profesorul de istorie Nagy Ferenc Attila aduce în prim-plan trecutul documentat al așezării, fost domeniu regal inclus în regiunea Gurghiului. Astfel, Iernuțeniul a fost în trecut gazda unor partide de vânătoare memorabile pentru capete încoronate, cum ar fi principele Rudolf sau regele Ferdinand.
Structura veche, cu străzile numite după râurile României (Oltului, Siretului, Argeșului) care pornesc din dreptul căminului cultural, a reprezentat mereu un nucleu de conviețuire transilvăneană între români, maghiari, sași, evrei și armeni.
Cercetările istorice scot la iveală personalități marcante care au definit locul. Printre ele se numără biologul Kiss Zoltan, Grama Janos, care a avut de suferit în urma revoluției din 1956, sau preotul reformat Gergely Lajos, ctitorul bisericii reformate locale. Tot de acest spațiu se leagă și numele faimosului fotograf Georg Heiter (1871-1947), devenit fotograful Curții Regale a României, dar și istoria familiei de origine română Macskasi, care deținea aici un impunător castel, vândut și parțial dărâmat în anul 1921.
Pentru a celebra acest trecut, profesorul Nagy anunță că la festival va fi amenajat un cort special, o expoziție istorică a cartierului.
‘Vrem să adunăm și câteva obiecte vechi și fotografii. Am găsit și hărți din 1700, deci va fi un cort aici unde vom aduna aceste imagini din vechiul Iernuțeni’, ne precizează profesorul.
Trecutul nu va rămâne însă blocat în arhive, iar cu ocazia balului, comunitatea va lansa o aplicație interactivă pentru telefoanele mobile, concepută ca un joc de căutare de comori pentru întreaga familie.
‘Locuințele vechi. Sunt parte din istoria noastră, pe care trebuie să te duci și să le cauți pe baza unei hărți. Va fi o hartă interactivă. Te duci, cauți, scanezi, faci o poză, după care afli o grămadă de informații’, ne explică Ibolya Mester mecanismul menit să pună Iernuțeniul pe harta turistică a Reghinului.
Participanții vor fi premiați la final, iar organizatorii speră să extindă platforma la nivelul întregului oraș, oferindu-le turiștilor o metodă modernă și ludică de a descoperi secretele Reghinului.
În data de 5 septembrie, la Iernuțeni, nostalgia nu va fi un motiv de tristețe, ci ingredientul principal al unei sărbători care demonstrează că, atunci când oamenii își dau mâna, spiritul de vecinătate poate învinge izolarea secolului XXI. AGERPRES/(A – redactor: Dorina Matiș, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Anunțuri gratuite din Maramures