„Dar copii mai furi?” După atacul asupra ambulanței din Cluj, o scriitoare arsă cu țigara în 2018 din cauza aceluiași zvon e din nou amenințată. Ce-a făcut Justiţia – HotNews.ro

La câteva sute de kilometri distanță, în oraşul Brăila, telefonul scriitoarei Doinei Popescu-Brăila, 57 de ani, a început să sune. „Am primit un apel de la un număr privat, pe care telefonul l-a blocat automat. Apoi au început să mă sune de pe alte numere”, povestește scriitoarea.

Ce i-au spus acum la telefon

„Conversaţiile erau de tipul: «Am văzut că vindeţi frigidere.» «Este o greşeală, nu vând frigidere.» «Dar copii mai furi?». 

Sau: «Alo, avem nevoie urgent de o ambulanţă în Cluj pe strada cutare, numărul 1». Pe altele nu le mai reproduc. M-am întrebat de ce s-au activat din nou. În ultimele luni, se mai potoliseră. Am înţeles totul când am aflat despre ce s-a întâmplat la Cluj”, povesteşte scriitoarea, în dialog cu HotNews.

„La ce m-am gândit? La traumele prin care au trecut cei de pe ambulanță. Sper ca statul să aibă grijă de aceşti oameni şi să-i protejeze. Probabil că e nevoie de ambulanțe blindate în țara asta”, spune Doina Popescu-Brăila. Pentru ea, revenirea mitului „ambulanţei negre” nu e doar o poveste despre dezinformare. Pentru că ea știe exact cum arată momentul în care zvonul iese din „online” și ajunge în stradă.

Lovită şi arsă cu ţigara pe obraz

Doina Popescu-Brăila este scriitoare publicată în volum și autoarea proiectului „Ambulanța pentru Literatură”. Adică are o autospecială modificată, cu care merge la târguri de carte și la evenimente culturale din țară. 

În urmă cu opt ani, ea a fost atacată în București după ce o fostă ambulanță pe care tocmai o cumpărase pentru proiectul său a alimentat zvonul că ar răpi copii. A fost lovită și arsă cu o țigară pe obraz, iar fiica ei a fost lovită în față. Poliția a deschis atunci dosar penal. 

HotNews a reconstituit ce s-a întâmplat în acea noapte şi cum au reacţionat apoi autorităţile, din mărturiile Doinei Popescu-Brăila și din documentele judiciare ale cazului.

Live, pe Facebook

4 iulie 2018. Doina Popescu-Brăila se întoarce acasă, în garsoniera fiicei sale din zona Gării de Nord, după o zi petrecută la Registrul Auto Român. Abia îşi cumpărase o ambulanţă ieşită din uz. 

Maşina avea numere provizorii, nu avea girofar şi nici inscripţii. Scriitoarea voia s-o înregistreze ca rulotă şi s-o folosească pentru proiectul său literar, „Ambulanţa pentru literatură”. Venise de la Brăila, cu fiica sa cea mică, şi, dacă tot veniseră, au zis să rămână peste noapte, să meargă a doua zi la susţinerea lucrării de licenţă a fiicei.

Garsoniera părea însă prea mică şi prea sufocantă pentru trei persoane, aşa că femeia decide să doarmă în maşină. Avea o saltea, o pătură, o geantă şi o ladă albastră. Dar, şi în maşină, tot cald. 

Înainte să se culce, se schimbă şi lasă geamul întredeschis, să mai intre aerul. Când se uită, un bărbat în tricou negru o filma cu telefonul de pe trotuar. O întreabă direct dacă ea e femeia care „fură copii şi îi tranşează”. Nu, că ea e scriitoare, îi arată şi proiectul pe Facebook şi pare să-l liniştească. Bărbatul pleacă.

„Ambulanța care fura copii”

Povestea „ambulanţei care fură copii” circula însă pe Facebook-ul celor din cartier înainte ca vechea ambulanţă cu ambiţii literare să fi parcat pe stradă. Un martor chiar avea să declare că văzuse cu ochii lui „ambulanţa neagră” şi fugise speriat spre casă, pentru că se documentase de pe internet şi ştia ce periculos e. Era copil.

Nu trece mult şi bărbatul în tricou negru se întoarce cu întăriri. Numărul curioşilor creşte în câteva minute. Oamenii transmit live pe Facebook şi vorbesc nenorociri, că ar fi găsit ambulanţa criminală. 

Încep să lovească maşină, să-o zgâlţâie, o somează pe femeie să iasă afară şi încearcă să ajungă la ea prin geamul întredeschis. Doina Popescu-Brăila le răspunde cu cărţi. Le dă cărţi şi insistă că e scriitoare. Avea 14 cărţi publicate. Mulţumea nu se linişteşte. Femeia sună la 112.

Când poliţia nu mai poate opri hipnoza „ambulanţei”

La ora 23:27, ajunge primul echipaj de poliţie. Când văd unde-au ajuns, activează codul de urgenţă şi cer întăriri. Una dintre fiice coboară din garsonieră şi e somată imediat să se adăpostească în maşină. 

Un bărbat din mulţime îi promite c-o s-o omoare. Reuşeşte să bage mâna prin geam şi s-o lovească serios peste faţă. În timp ce Doina Popescu-Brăila le explică poliţiştilor că se simte în pericol, o femeie o loveşte în gambă, o dezechilibrează, iar alta îi stinge o ţigară de obraz. Poliţiştii constată că nu pot face faţă mulţumii şi le conduc pe scriitoare şi pe fiica sa la Secţia 3 de Poliţie din Capitală.

Mulţimea hipnotizată de vechea ambulanţă neinscripţionată lasă automobilul în urmă şi decide să le urmărească pe cele două. Pe trotuarul din faţa secţiei se strâng aproape 100 de persoane. 

Poliţiştii cheamă două echipaje speciale şi colegi de la alte secţii. Doina Popescu-Brăila şi fiica ei depun plângere penală. Un bărbat şi două femei sunt reţinuţi pentru lovire sau alte violenţe, ameninţare şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Nu ajung în arest preventiv; ancheta continuă cu ei în libertate, sub control judiciar. Doi vor ajunge în faţa instanţei.

Frica

Pentru scriitoare, povestea nu se termină însă în acea noapte. Ameninţările continuă. Doar că prin telefon. Femeia merge din nou la poliţie, se plânge că e hărţuită, spune că le dă poliţiştilor numerele de telefon, chiar şi paginile de Facebook de unde vin mesaje, dar că polițiștii spun că nu-i pot identifica pe expeditori aşa simplu. 

„În acest timp, unul dintre indivizi posta pe Facebook mesaje precum «Să punem mâna pe topoare, să-i căutăm familia, să-i căutăm copiii»”, povesteşte Doina Popescu-Brăila, în dialog cu HotNews.

Odată pornită, violența continuă

„La un an după incident, am fost chemată de Poliţie să facem o recunoaştere. În apropierea secţiei de poliţie, pe trotuar, mă aşteptau aceiaşi agresori, care mă filmau şi spuneau: «Veniţi oameni buni, că s-a-ntors scriitoarea în Bucureşti!»”, îşi aminteşte Doina Popescu-Brăila.

În paralel, femeia spune că telefoanele cu ameninţări şi înjurături continuă în acelaşi ritm. Pentru următorii ani. Spune că e sunată în special în perioadele în care participa la târguri de carte în ţară, deci atunci când „ambulanţa” pleca din parcare. 

Prima decizie în justiţie: clasarea dosarului

Ea spune că, în tot acest timp, ancheta mergea într-un ritm pe care nu-l înţelegea. „Cei care m-au atacat erau destul de mulţi, însă poliţiştii au reţinut doar 3 persoane. Instigatorul şi femeia care m-a lovit peste picioare şi mi-a furat numerele de la maşină au fost lăsaţi în libertate”, acuză ea.

După aproape doi ani şi jumătate de cercetări, procurorul de caz dispune clasarea dosarului penal. Unul dintre argumente e că oamenii au crezut în mitul „ambulanţei negre” şi ar fi reacţionat de frică, fără să fi avut intenţia de a face infracţiuni. Decizia vine pe 28 decembrie 2020, în prima zi lucrătoare după Crăciun. Doina Popescu-Brăila şi fiica ei contestă soluţia, iar plângerea lor schimbă complet parcursul dosarului.

„Urmărirea penală nu a fost completă”

6 aprilie 2021. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 infirmă clasarea dată de procurorul de caz şi redeschide ancheta. Motivul apare explicit în actele judiciare: „urmărirea penală nu a fost completă”, iar concluziile procurorului de caz privind intenţia celor cercetaţi „nu sunt corecte”. Cu alte cuvinte, şeful parchetului consideră că dosarul fusese închis înainte ca toate cercetările necesare să fie făcute. Redeschiderea unui dosar clasat trebuie însă confirmată de un judecător.

„Inacceptabil într-un stat de drept”

7 mai 2021. Judecătoria Sectorului 1 dă undă verde reluării anchetei. Iar judecătorul este şi mai critic decât prim-procurorul: motivele care au dus la clasare „nu pot fi validate”, scrie în hotărâre. Adică agresorii ar fi avut „intenţia” de a le intimida şi lovi pe cele două femei.

Şi explică: „Împrejurarea că inculpații ar fi acționat ca urmare a activării mitului ambulanţei urbane, activare ce a dus la o reacţie emoţională puternică a celor din zonă, la o panică nejustificată și la acționarea într-un spirit gregar, nu este de natură a înlătura forma de vinovăție a intenției, ci cel mult de a aduce în discuție eventuala reținere a unei circumstanțe atenuante, legale sau judiciare”.

 „De altfel, a accepta această justificare ar însemna ca fiecare persoană (care se simte ameninţată sau crede într-un mit, cum este cazul în speţa dedusă atenţiei) să îşi facă dreptate singură, săvârşind fapte penale care depăşesc limitele unei legitime apărări, ceea ce este inacceptabil într-un stat de drept cu un sistem de justiție penală funcțional”, arată documentele din dosar.

Altă observaţie vizează chiar ancheta. În cazul loviturii cu piciorul primite de Doina Popescu-Brăila, judecătorul constată că „nu s-au efectuat cercetări complete” şi spune că imaginile video trebuie reanalizate. 

„Recurgerea cu foarte mare lejeritate la interpretarea probatoriului, aplicând principiul in dubio pro reo (în caz de îndoială, în favoarea acuzatului, n.r.), conduce la existența unei lipse a anchetei efective”, mai scrie judecătorul. Dosarul se întoarce la anchetă.

13 octombrie 2021. Din cele trei persoane cercetate după redeschidere, două sunt trimise în judecată: bărbatul care o lovise peste faţă pe fiica scriitoarei şi femeia care îi stinsese Doinei Popescu-Brăila ţigara aprinsă pe obraz. Amândoi sunt acuzaţi de lovire sau alte violenţe. La primul termen, aceştia sunt îşi recunosc faptele.

Primele condamnări: daune de 5.000 de euro şi 9 luni de închisoare

20 aprilie 2022. La aproape patru ani de la atac, Judecătoria Sectorului 1 pronunţă primele condamnări. 

Instanţa consideră că faptele au o „gravitate medie”, dar respinge apărarea potrivit căreia cei doi ar fi acţionat de teamă că ambulanţa putea răpi copii. „Inculpaţii au acţionat violent pe baza unor zvonuri”, notează instanţa. 

„Instanţa nu înţelege cum persoanele vătămate, persoane de sex feminin, aflate singure la momentul respectiv puteau să constituie un pericol la adresa unui grup de cel puţin 20 de persoane recalcitrante”, mai scrie judecătorul.

Recidivişti condamnaţi pentru trafic de droguri

Femeia care îi arsese obrazul Doinei Popescu-Brăila mai fusese condamnată anterior la trei ani de închisoare pentru trafic de droguri. 

Instanţa observă însă că, după agresiunea din 2018, nu mai comisese alte infracţiuni şi avea în creştere trei copii minori, dintre care unul de un an. O pedeapsă cu închisoarea, consideră judecătorul, ar putea pune în pericol „procesul de reeducare” al femeii, care „a înţeles consecinţele la care se expune când comite infracţiuni”. Primeşte o amendă penală de 4.485 de lei. Este obligată şi să-i plătească Doinei Popescu-Brăila 3.000 de euro daune morale.

Bărbatul care o lovise pe fiica scriitoarei avea şi el în spate o condamnare de trei ani pentru trafic de droguri. În cazul lui însă, judecătorul observă că între timp continuase să comită infracţiuni: furturi, operaţiuni financiare frauduloase şi acces ilegal la un sistem informatic. 

Primeşte nouă luni de închisoare pentru agresiunea din 2018 şi este obligat să-i plătească fiicei scriitoarei 2.000 de euro daune morale. Pentru că pedeapsa de nouă luni trebuie combinată cu celelalte condamnări ale sale, rezultatul final este de patru ani şi şase luni de închisoare. E deja în închisoare când primeşte condamnarea. Decizia nu e definitivă.

24 mai 2023. Decizia Curții de Apel București aduce o singură schimbare în pedepsirea agresorilor: scade cuantumul amenzii penale în cazul agresoarei de la 4.485 de lei la 4.035 de lei. După aproape cinci ani de la atac, decizia este definitivă.

8 ani mai târziu: „Asta a dus la escaladarea de azi”

Doina Popescu-Brăila priveşte astăzi rezultatul cu mult mai puţină satisfacţie decât ar putea sugera existenţa celor două condamnări. „Pagube materiale pentru intervenţiile pe care le-am făcut să scap de arsura din obraz n-au existat. Daunele morale au fost plătite în rate”, spune scriitoarea.

„Dacă atunci ar fi luat măsuri ferme, ar fi fost o lecţie pentru azi. Cred că felul în care au decurs toate acţiunile statului român după acea întâmplare au dus la escaladarea de azi”, crede Doina Popescu-Brăila.

O nemulţumeşte şi tăcerea din jurul cazului ei. „Câţi scriitori aţi auzit să protesteze în momentul în care un scriitor român a fost ars cu ţigara pe faţă? Când apare vreo problemă cu vreo statuie, repede apare o listă cu 300 de intelectuali. Dar în acest caz nimeni nu a spus nimic”.

Acelaşi reproş îl face şi politicienilor: „Un scriitor român este atacat şi ars cu ţigara pe faţă, iar eu n-am văzut pe niciunul dintre politicienii care-şi dau cu părerea despre orice să spună ceva.”