Din 2025, Autostrada Sibiu–Făgăraș se află în șantier pe toate cele patru tronsoane. Lucrările au avansat pe cei aproape 70 de kilometri ai A13, care va prelua o mare parte din traficul greu de pe DN1, între Sibiu și zona Brașov.
Autostrada Sibiu Făgăraș va elibera DN 1 de traficul greu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Cea mai mare parte a traseului de aproximativ 80 de kilometri dintre orașele Sibiu și Făgăraș este parcursă pe DN1, unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale din România.
Șoseaua leagă județele Sibiu și Brașov, traversează localități care gravitează în jurul celor două mari centre urbane Sibiu și Brașpv, prin municipiul Făgăraș, și conectează zona centrală a României cu Autostrada A1 și, prin Valea Oltului, cu Muntenia.
Zilnic, mii de mașini tranzitează drumul național, al cărui traseu nu are pante sau curbe dificile între Tălmaciu, oraș învecinat cu Sibiul, și Făgăraș. Totuși, din cauza numărului mare de localități traversate și a traficului intens, drumul este considerat riscant pentru șoferi.
Nodul de la Boița, cea mai dificilă lucrare
Autostrada A13 Sibiu–Făgăraș, proiectată pentru a elibera DN1 de o mare parte a traficului greu, a intrat în șantier în perioada 2024–2025. Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, stadiul lucrărilor pe cele patru tronsoane a ajuns la 40 la sută pe unele tronsoane.
Tronsonul 1, Boița–Avrig, în lungime de 14,2 kilometri, are un stadiu fizic de 17,19%. Pe acest lot sunt mobilizați circa 600 de muncitori și 241 de utilaje, care execută în principal lucrări la terasamente: excavații, umpluturi și decopertări. Pe traseul tronsonului se construiește și nodul rutier dintre A13 Sibiu–Făgăraș, A1 Pitești–Sibiu și DN7, în zona Boița.
Nodul Boița va asigura interconectarea la viteze mari dintre autostrăzile A1 și A13 și Drumul Național 7. Lucrările sunt complexe atât din cauza amplorii construcțiilor, cât și a terenului și reliefului de la intrarea în Defileul Oltului, unde a fost proiectat nodul.
„La Autostrada Sibiu–Făgăraș, zona a fost analizată prin cartări geologice, foraje geotehnice și vizite în teren. În urma interpretării tuturor datelor disponibile, se poate concluziona că în zona Nodului Boița se manifestă fenomene de instabilitate aflate în diferite stadii de evoluție. Principala cauză a instabilității terenului natural o reprezintă pantele accentuate ale versanților, înclinarea stratelor geologice și caracteristicile geotehnice ale solurilor. Factorul declanșator principal este variația regimului hidrogeologic din masiv”, arăta Studiul de evaluare adecvată a proiectului.
Nodul Boița este lucrarea de anvergură de pe traseul viitoarei autostrăzi. Pe restul șantierului, problemele întâmpinate de constructori sunt mai puțin complicate, zona fiind în general plată, cu mici declivități, dar cu un număr mare de pârâuri și râuri care vor trebui traversate.
Lucrări avansate în zona Arpașu
Tronsonul 2, Avrig–Arpașu de Jos, în lungime de 19,92 kilometri, a ajuns la un stadiu de aproximativ 40%. Se lucrează în special la partea de drum, prin decaparea terenului vegetal, realizarea umpluturilor și consolidărilor, dar și la structuri, unde sunt executate radiere, elevații și rigle. Resursele sunt distribuite în funcție de fronturile de lucru active. În șantier sunt mobilizați peste 200 de muncitori și 168 de utilaje.
„Contractele pentru tronsoanele 1 și 2 au o valoare însumată de 3,43 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027”, a informat Cristian Pistol, directorul CNAIR.
Zona Arpașu este, practic, poarta de intrare în Munții Făgăraș. Aici, autostrada va fi conectată cu Transfăgărășanul (DN7C), drumul alpin (video) care urcă la peste 2.000 de metri, traversând crestele Făgărașului și coboară apoi, prin zona Argeșului, în sudul Carpaților.
Autostradă spre Sâmbăta de Sus
Tronsonul 3, Arpașu de Jos–Sâmbăta de Sus, în lungime de 17,61 kilometri, a ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 44 la sută, arată raportul publicat recent de CNAIR.
Pe acest șantier sunt mobilizați aproape 500 de muncitori și 117 utilaje. Se lucrează la structuri, prin cofrarea, armarea și betonarea podurilor, la terasamente, prin realizarea umpluturilor și a straturilor de formă, precum și la sistemele pentru scurgerea apelor pluviale și la relocarea utilităților.
Autostrada montană de pe Valea Oltului, în șantier de doi ani. Cum s-a lucrat la marile viaducte și tuneluri
1/18
Autostrada Sibiu Făgăraș Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (1) jpg
Potrivit companiei de drumuri, pe traseul acestui tronson vor fi construite 34 de structuri, dintre care trei poduri în formă de arc, cu un grad ridicat de complexitate. Podul peste afluentul Ghirloțelul Sec, de la kilometrul 37+850, are o lungime de 164 de metri, iar stadiul fizic al construcției a ajuns la aproximativ 60%. Se lucrează la montarea tablierului metalic.
Podul peste pârâul Gârlățel, de la kilometrul 38+300, are o lungime de 200 de metri, iar stadiul fizic al lucrărilor a depășit 44%. Și aici se lucrează la montarea tablierului metalic.
Podul peste DJ107 Olteț–Drăguș și peste pârâul Drăguș, de la kilometrul 48+270, are o lungime de 160 de metri. Lucrările au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 17%, fiind executate elevațiile și pilele.
Autostrada va ajunge la Făgăraș
Tronsonul 4, Sâmbăta de Sus–municipiul Făgăraș, are o lungime de 16,26 kilometri și a ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 27%.
Contractul prevede și construirea unui drum de legătură cu DN1, în lungime de 5,6 kilometri. Pe șantier sunt mobilizați circa 300 de muncitori și 251 de utilaje. Se lucrează la terasamente, la sistemele de scurgere a apelor pluviale și la structuri, unde sunt betonate plăcile de racordare, este aplicat geocompozitul la podețe și este executat stratul de fundație.
Potrivit CNAIR, pe traseul tronsonului 4 vor fi construite 26 de structuri, poduri și podețe, dintre care două poduri în formă de arc, cu un grad ridicat de complexitate.
Podul metalic de la kilometrul 53+980, în lungime de 164 de metri, va traversa pârâul Breaza. Se lucrează la piloții forați, radiere și elevații.
Transfăgărășanul, ținutul zăpezilor și al urșilor. Ce găsesc turiștii vara pe cea mai faimoasă șosea din România
Podul metalic de la kilometrul 64+850, tot în lungime de 164 de metri, va traversa digul de derivație Racovița–Berivoi. Sunt executați piloții forați, radierele și elevațiile.
La nodul rutier Ileni, de la kilometrul 67+375, se lucrează la terasamente, iar pe drumul de legătură cu DN1, în lungime de 5,6 kilometri, sunt executate structura rutieră și terasamentele.
„Valoarea totală a contractelor tronsoanelor 3 și 4 este de 2,96 miliarde de lei, fără TVA, sumă asigurată prin Programul Transport 2021–2027. Constructorul turc Makyol trebuie să finalizeze lucrările pe întreaga autostradă Sibiu–Făgăraș, A13, în lungime de 68 de kilometri, în anul 2028. Acest nou drum de mare viteză, care va asigura conexiunea cu autostrada Sibiu–Pitești, A1, are o importanță strategică și este esențial pentru decongestionarea traficului de pe Valea Oltului, DN7”, a informat directorul CNAIR.
Autostrada de la poalele Făgărașului
Autostrada Făgărașului a fost proiectată pe valea râului Olt, pe un traseu apropiat de cel al Drumului Național 1 Sibiu–Brașov. Viitoarea autostradă, cu o lungime de aproximativ 70 de kilometri, va avea șase noduri rutiere, la Boița, Avrig, Arpașu, Sâmbăta, Ileni și Făgăraș. Acestea vor putea fi folosite și ca puncte de acces spre traseele turistice din Munții Făgăraș.
Odată cu finalizarea autostrăzii, estimată pentru 2028, traficul rutier de pe DN1 Sibiu–Brașov va fi redus, accesul localnicilor spre Sibiu va deveni mai ușor, iar așezările și obiectivele turistice de la poalele Munților Făgăraș vor fi mai ușor accesibile.
Anunțuri gratuite din Maramures