Drona de la Sfântu Gheorghe a fost doborătâ după 12 minute de la momentul pătrunderii în spațiul aerian românesc. În comparație, cea din ziua precedentă, care a fost doborâtă la Padina (Buzău), a stat în spațiul nostru aerian aproximativ o oră și 23 de minute.
În direct la Euronews, colonelul Virgil Bălăceanu a explicat cum a decurs misiunea. Important de menționat este că pilotul de pe avionul F-16 care a anihilat drona este același care a doborât-o și pe cea de la Buzău.
Drona a fost doborâtă după 12 minute de la momentul pătrunderii în spațiul românesc
Colonel Virgil Bălăceanu, analist militar: „Foarte important este că am început să îndeplinim această misiune de combatere a dronelor, în acest moment, folosind misiunile de poliție aeriană. Timpul de 12 minute este un timp foarte bun, cel mai scurt timp de reacție.
Noi avem trei situații de doborâre a dronei, iar timpul de astăzi a fost cel mai scurt comparativ cu fereastra de oportunitate din spațiul aerian baltic și incomparabil e mai scurt decât fereastra de oportunitate de ieri. Ca atare, s-a acționat în timp foarte surt după intrarea în spațiul aerian.
De menționat că ieri am avut un timp de acțiune foarte scurt al avioanelor de vânătoare românești, după ce nu au reușit italienii. Avioanele românești au decolat ieri la 10.56 și la 11.02, după 6 minute de la decolare, s-a lansat racheta și a fost lovită ținta. Deci și atunci a fost o reacție foarte scurtă propriu-zisă, dincolo de faptul că drona a survolat aproape o oră și jumătate spațiul aerian al României.
Atunci, pilotul să fie avansat la excepțional și medaliat. Este un erou pe timp de pace. Este doar o coincidență că același pilot a realizat lansarea.”
Elemente-cheie remarcate după cazurile celor două drone
Primele analzie făcute de specialiști duc la concluzia că drona doborâtă la 9 kilometri și jumătate de Sfântu Gheorghe ar fi tot una de proveniență rusească. Procedural, pilotul avionului de luptă trebuie să execute foc asupra țintei abia după ce are contact vizual cu ea. Iar primele semne sunt că el ar fi văzut tipul dronei, urmân ca experții să analizeze amănunțit resturile.
O întrebare-cheie rămâne dacă Rusia a atacat direct România sau dacă doar a fost vorba de o bruiere din partea ucrainenilor. A doua variantă pare cea mai probabilă în acest caz, după cum a explicat colonelul Bălăceanu.
Colonel Virgil Bălăceanu, analist militar: „Misiunea care înseamnă protejarea vieților omenești o putem calcula în valori? Nu cred. Și atunci trebuie să folosești mijloacele pe care le ai la dispoziție. Probabil și în acest caz vorbim de Shahed 136. Pilotul care și-a îndeplinit cu succes misiunea probabil a comunicat, dar ministrul Apărării nu ne-a spus, că trebuie să fie în contact vizual cu drona după ce a monitorizat-o pe radarul avionului. Datele ne spun c, azi noapte, rușii au atacat cu drone și Odesa, cum au făcut-o și ieri noapte și iei dimineață, și porturile dunărene. Probabilitatea este ca cele două drone să fi fost din seria se drone rusești care au lovit în mod deosebit portul Odesa.
Există și aici o problemă pe care cred că o putem rezolva printr-o bună colaborare cu ucrainenii, pentru că este o degradare evidentă a traiectoriei de zbor și ea se poate face fie prin spoofing, fie prin jaming, pentru că altcumva nu am putea spune că Rusia are ținte predilecte în România, din moment ce apar în spațiul aerian al României drone încărcate cu explozibil. Deci sunt drone – nu cum presupuneam ieri, înainte de a avea unele date – de tip Gerbera sau Orlan 10, de supraveghere și obținere se informații. Sunt drone de luptă, de lovire și pericolul este foarte mare.
Ca să salvezi vieți omenești, utilizezi și o rachetă de 500.00 de dolari, chiar dacă drona ajunge la 50.000 de dolari ca și cost.
Nu avem semnele unei escaladări și nici ale unei testări, pentru că mă îndoiesc că Rusia face o testare a apărării antirachetă și antidronă românească, respectiv a NATO, folosing drone de luptă. Se va crea un conflict diplomativ major pe acest fond, însă vorbim și de atacurile rusești, și de apărarea ucraineană. Apărarea ucraineană înseamnă nu numai lovirea tuturor dronelor prin foc, sau dereglarea traiectoriei acestora prin bruiaj, însă înseamnă și alte metode. Și, cel mai probabil, atât drona de ieri, cât și cea de azi, au suportat un atac electronic. Pot să mai fie și alte cauze, e importat să le avem în vedere, pentru a face diferența specifică. Vorbim de așa-numitele drone în derivă, care aveau inițial o țintă din Ucraina și apoi, prin apărarea ucrainenaă, fiind lovite cinetic sau perturbate cu ajutorul acțiunilor electronice, duc în spațiul aerian al României. Sau avem situații de acțiune directă a Rusiei? Spuneam că mă îndoiesc, dar nu excludem, folosind dronele cu explozibil la bord.”
Anunțuri gratuite din Maramures