Șantierul autostrăzii cu tuneluri din vestul României se apropie de etapele
finale ale execuției. Constructorii pregătesc terenul pentru asfaltare, se
apropie de străpungerea primei galerii a Tunelului Mare și încep amenajarea
fabricii de grinzi.
Primul strat de amorsă înaintea asfaltării pe Autostrada Lugoj – Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Începute în 2024, lucrările la tronsonul Holdea–Margina al Autostrăzii Lugoj–Deva avansează pe cei peste nouă kilometri construiți de la zero. Secțiunea este cunoscută pentru cele două tuneluri ale sale, ale căror patru galerii însumează peste 4,5 kilometri.
Se pregătește asfaltarea
Constructorii au început pregătirile pentru asfaltarea autostrăzii. Stratul de amorsă este aplicat dinspre Holdea spre Margina, peste stratul superior al fundației din balast stabilizat cu ciment.
„Constructorii au aplicat amorsa peste stratul superior de fundație din balast stabilizat cu ciment. Această operațiune are rolul de a reduce evaporarea rapidă a apei din stratul de fundație, prevenind apariția fisurilor și asigurând condiții optime pentru etapele următoare ale lucrării”, a transmis Direcția Regională de Drumuri și Poduri, pentru Adevărul.
Tronsonul de autostradă dintre Holdea, județul Hunedoara, și Margina, județul Timiș, are o lungime totală de aproximativ 13,5 kilometri. Peste nouă kilometri, de la Holdea până la intrarea în Margina, sunt construiți de la zero, într-o zonă cu relief dificil, cu sol argilos, vulnerabil la acumulări de apă și la alunecări de teren. Aproximativ 4,5 kilometri din această secțiune sunt ocupați de tuneluri și viaducte.
Mai puțin de 500 de metri liniari de excavat
Constructorii mai au puțin de lucru până la străpungerea galeriilor Tunelului Mare. Galeria de pe calea 2 are o lungime de 1.985 de metri, iar cea de pe calea 1 măsoară 1.825 de metri. Potrivit DRDP Timișoara, mai sunt de excavat aproximativ 130 de metri din galeria realizată de compania bosniacă Euro-Asfalt și mai puțin de 300 de metri din galeria construită de UMB.
Tunelul Mare a fost săpat simultan din mai multe puncte de lucru. În perioadele cu mobilizare maximă, constructorii au lucrat din opt fronturi, de la ambele capete ale celor două galerii și prin accese intermediare. Tunelul traversează un teren dificil, din marnă argiloasă, argilă și rocă fracturată, iar în unele zone se află la numai 10–12 metri sub suprafața terenului.
Excavarea are loc în etape. După îndepărtarea unei porțiuni de rocă, frontul și pereții tunelului sunt consolidați cu ancore, plase metalice și beton torcretat. În zonele instabile sunt montate „umbrele” de micropiloți deasupra frontului de excavare, pentru a preveni prăbușirea terenului. Constructorii au înaintat, în funcție de condițiile geologice, cu aproximativ unul sau doi metri pe zi la fiecare front de lucru.
Autostrăzile au accelerat dezvoltarea Sibiului. Transformările orașului strategic pentru transporturile din România
În porțiunile deja excavate sunt executate, în paralel, hidroizolația, armarea și căptușeala finală din beton, numită și „cămașa” tunelului. După finalizarea structurii vor fi instalate sistemele de ventilație, iluminat, alimentare cu apă, comunicații, supraveghere și securitate la incendiu. Cele două galerii vor fi conectate prin pasaje pentru evacuare și intervenție, destinate atât pietonilor, cât și vehiculelor de urgență.
Tunelul Mic (T1) are o lungime de 367,5 metri pe una dintre galerii și de 415 metri pe cealaltă. Ambele galerii au fost străpunse încă din 2025, iar lucrările la hidroizolație și la căptușeala finală din beton au ajuns într-un stadiu avansat.
Tunelurile au fost proiectate pentru a evita construcția unor deblee adânci, riscurile de instabilitate a versanților și impactul negativ asupra mediului. Sunt construite în zona Holdea–Nemeșești, la limita județelor Hunedoara și Timiș, și sunt completate de trei structuri majore.
Fabrica de grinzi se extinde
În această perioadă a început și echiparea fabricii în care vor fi confecționate cele peste 400 de grinzi prefabricate necesare podurilor și viaductelor. Fiecare grindă va avea aproximativ 40 de metri lungime și o greutate de circa 80 de tone.
1/9
Șantierul Autostrăzii A1 Lugoj Deva între Margina și Holdea Iulie 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (26) jpg
Primul pasaj, cu o lungime de 213 metri, este construit în zona Holdea, la ieșirea din Tunelul Mare. Al doilea, lung de 121 de metri, face legătura între Tunelul Mare și Tunelul Mic. La capătul Tunelului Mic este construit un viaduct de 1.085 de metri, care traversează valea și calea ferată din zona Nemeșești.
Autostrada muzeu din vestul României, închisă circulației de nouă ani. Va fi inaugurată odată cu marile tuneluri de pe A1
Autostrada cu tuneluri, completată de autostrada muzeu
Lucrările la secțiunea Margina–Holdea au început în mai 2024, inițial în zona Margina,. În august 2024 a fost emisă autorizația de construire pentru cele două tuneluri și pentru pasajele și viaductele care le completează.
1/19
Șantierul Autostrăzii A1 Lugoj Deva între Margina și Holdea Iulie 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (14) jpg
Lotul Margina–Holdea cuprinde cei peste nouă kilometri aflați în construcție și un segment de aproximativ patru kilometri din zona Margina, realizat în mare parte până în 2017, dar rămas închis circulației. Acest segment, cunoscut ca „autostrada muzeu”, trebuie reparat, completată și integrat în noul tronson înainte de inaugurare.
Segmentul face parte din Autostrada A1 Lugoj–Deva, care are aproximativ 100 de kilometri și traversează județele Timiș și Hunedoara. După inaugurarea ultimului sector, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă între Sibiu și frontiera de vest a României, la Nădlac, precum și spre Arad și Timișoara. Deschiderea circulației pe tronsonul Margina–Holdea este estimată pentru prima parte a anului 2027.
Anunțuri gratuite din Maramures