Muzeul Etnografic al Transilvaniei își îmbogățește patrimoniul prin edificarea primei case evreiești care va face parte din colecția Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.
Originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, construcția reprezintă un valoros exemplu de arhitectură vernaculară și aduce în patrimoniul muzeului o componentă culturală și istorică insuficient reprezentată până în prezent.
Casa, o construcție tip „P” din bârne de lemn, demontabilă, are o suprafață de 139 de metri pătrați și o valoare de inventar de 145.008 de lei. Aceasta a aparținut familiei Weinstein – Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii ai lor – membri ai comunității evreiești din Țara Oașului. După deportarea familiei în anul 1944 în lagărele de exterminare naziste, casa a rămas în folosința unei familii românești, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare, fără a putea fi însă valorificată din punct de vedere muzeologic.
Reconstrucția, realizată de meșteri din Maramureș
Lucrările de reconstrucție au început în cursul lunii iunie și sunt realizate de o echipă multidisciplinară formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș. Implementarea proiectului este realizată sub îndrumarea artistului Florin Adrian Marc, manager de proiect, care asigură integrarea activităților de proiectare, execuție și conservare, în colaborare cu echipa de specialiști și meșteri implicați în reconstrucția monumentului.
În nu mai puțin de o lună au fost finalizate principalele etape structurale ale intervenției. Astfel, au fost executate lucrările de terasament și pregătire a amplasamentului, sistemul de hidroizolații și fundațiile, montajul structurii din lemn, realizarea șarpantei și montarea învelitorii din țiglă.
Execuția este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstrucția arhitecturii tradiționale din lemn. Toate intervențiile sunt realizate cu respectarea principiilor de conservare și reconstrucție specifice patrimoniului construit, utilizând materiale și tehnici tradiționale.
DECLARAȚIE
„Parcul nostru etnografic este și trebuie să rămână un spațiu depozitar al memoriei noastre colective. Este un moment care aduce o completare necesară și binevenită, ce vine să le ofere o nouă pagină din istoria noastră comună vizitatorilor care ne trec pragul. Le mulțumesc celor care s-au implicat pentru ca acest proiect să prindă viață și îi așteptăm pe clujeni în Parcul Etnografic, pentru a cunoaște mai bine lumea bunicilor noștri!”.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj
În etapa următoare vor fi realizate tencuielile tradiționale pe bază de pământ, finisajele specifice construcției istorice, amenajările exterioare și integrarea ansamblului în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.
Un proiect cu dimensiune memorială și educativă
Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii. Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz. În acest fel, proiectul îmbină recuperarea patrimoniului construit cu dimensiunea memorială și educativă a istoriei comunităților evreiești din Transilvania.
Transferul construcției în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a fost realizat cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla aceasta, și cu susținerea Academiei Române, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România, a Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic, precum și a numeroase personalități și organizații din domeniul cultural.
Anunțuri gratuite din Maramures