REPORTAJ/Covasna: Drumul Mătăsii, Nilul și moștenirea unui călător – Karda Zoltan

În urmă cu aproape un deceniu și jumătate, geograful Karda Zoltan pleca din Sfântu Gheorghe cu un rucsac în spate și cu dorința de a cunoaște lumea dincolo de hărți, enciclopedii și albume cu fotografii. Fascinat încă din copilărie de istoria marilor civilizații și de aventurile exploratorilor, a ales să descopere pe cont propriu locurile despre care citise.

În 2010 a ajuns în India, mergând pe urmele orientalistului Korosi Csoma Sandor, considerat autorul primului dicționar englez-tibetan, născut în județul Covasna. În bagaj avea și un pumn de pământ luat din satul natal al savantului, pe care l-a presărat pe mormântul său din Darjeeling, unind, printr-un gest simbolic, două lumi despărțite de mii de kilometri.

Doi ani mai târziu a străbătut Drumul Mătăsii, vizitând vechile centre comerciale care au legat cândva Europa de Asia, din dorința de a aduce și în acest fel un omagiu strămoșilor săi, comercianți armeni, care au parcurs pe vremuri aceeași rută.

În 2013 a pornit într-o expediție de-a lungul Nilului, urmând traseul exploratorului Samuel Baker și al soției sale, Flora Sass, născută într-o familie de secui din Sfântu Gheorghe. Au urmat apoi și alte călătorii pe mai multe continente, pe urmele unor personaje și civilizații care l-au fascinat, printre care hanul mongol Timur Lenk, stră-strănepotul lui Genghis Han, unul dintre cele mai terifiante personaje istorice.

Din fiecare călătorie s-a întors cu sute de fotografii, cu povești, cu amintiri, dar și cu imagini care l-au marcat pentru întreaga viață.

În Africa și în Orientul Mijlociu a văzut orașe sfâșiate de războaie, monumente istorice transformate în ruine și comunități lipsite de apă și hrană, realități care l-au făcut să privească altfel lumea, locurile natale și responsabilitatea față de viitor.

‘Parcurgând în jur de 70 de țări de pe mapamond, țări africane și asiatice, am realizat faptul că cea mai frumoasă țară, cel mai frumos loc de pe mapamond este România și Ardealul. N-aș pleca de aici niciodată. (…) Deși am avut două hobby-uri foarte interesante, fotografierea iconografiei ortodoxe vechi din Orient și din Africa și culturile și civilizații străvechi, eu în toate țările m-am uitat și la mediul înconjurător și la calitatea vieții pe care o au oamenii acolo. Și pot să vă spun cu mâna pe inimă că noi trăim bine și frumos. Din păcate, nici nu știm cât de bine trăim. (…) De exemplu, în aproximativ 50 de țări din Asia și în Africa, lipsa apei este e o problemă extraordinar de mare, iar noi nu avem grijă de pâraie, nu avem grijă de acele habitate acvatice pe care le avem, nu avem grijă de mediul înconjurător. Risipim. (…) Avem de toate, nici nu știm cât de bogați suntem și cât de împliniți ar trebui să fim’, a declarat, pentru AGERPRES, Karda Zoltan.

Apa, pădurile, peisajele, liniștea, toate ar putea dispărea într-o zi, dacă nu avem grijă de ele, spune el. Tocmai de aceea, după ani petrecuți pe drumurile lumii, a decis să investească, acasă, într-un proiect despre care speră că va dăinui, convins fiind că cea mai valoroasă moștenire nu sunt bunurile materiale, ci natura și educația.

Astfel a pus bazele unei grădini botanice la marginea municipiului Sfântu Gheorghe, care se va întinde pe o suprafață de aproximativ 6.000 de metri pătrați. Proiectul își propune să conserve specii de plante specifice zonei Curburii Carpaților, dar și să le ofere copiilor posibilitatea de a învăța despre natură direct în mijlocul acesteia. Să planteze, să exploreze, să își petreacă timpul în libertate, departe de gadgeturi.

‘Zona aceasta, Simeria de Vest, este una foarte bogată în plante și animale strict protejate la nivel național, la nivel european. Avem două cuiburi de barză neagră la o distanță de aproximativ 500 de metri de periferia orașului. Avem aproximativ 20 de familii de vipera berus, avem trei cuiburi de bufniță Ural’, a spus Karda Zoltan.

Inițial, aici a fost o mlaștină pe care a desecat-o și a înființat și un lac de circa 1.000 de metri pătrați.

‘Apariția lacului a atras o serie de animale a căror viață este strâns legată de mediul acvatic, inclusiv arici, inclusiv salamandre. Cum am început în decurs de 10 ani să plantăm copaci, să plantăm anumite plante foarte interesante, au apărut păsările. Acum, în zona Simeria și în pădurile din împrejurimi sunt aproximativ 50 de păsări protejate la nivel național sau strict protejate la nivel european. Deci, este o bogăție a faunei și a florei extraordinară. (…) Și anul acesta vom planta. Am trimis scrisori la mai multe grădini botanice din lume și am primit răspunsuri de la patru grădini botanice din Ungaria, două din California și una din România că ne vor trimite semințe și rădăcini. Deja am făcut o listă cu plantele pe care vrem să le plantăm și sper că anul acesta o parte din aceste plantări să se rezolve, iar anul viitor, în primăvară, să putem deschide această grădină botanică’, a adăugat Karda Zoltan.

Proiectul este legat de Greenwood After School, o școală ecologică pe care a fondat-o în 2019, unde copiii învață să respecte și să protejeze mediul înconjurător.

‘România bunului-simț începe cu educație. Educație nu numai în școală, ci și educația de tip after-school este foarte importantă. (…) Această școală ecologică Greenwood After School am înființat-o în 2019. Am obținut o finanțare start-up și am organizat tabere multiculturale bilingve, de educație ecologică și de supraviețuire în mediul forestier. Taberele noastre au atras copiii din toată țara, inclusiv din Dobrogea, inclusiv din Timișoara, Iași, din Oltenia. (…) Vara asta ne-am gândit la niște activități specifice organizării de teren pentru grădină botanică și încercăm să adunăm cât mai mulți copii în august și la începutul lunii septembrie, atât copii din zonă, cât și din alte orașe ale țării, inclusiv din București, din Constanța sau din alte părți, din Moldova. (…) Eu consider că aceste parcuri sau grădini botanice în apropierea orașelor sunt exact ca un plămân pentru orașul respectiv. Am văzut în câteva țări de pe mapamond ce importante sunt grădinile botanice (…) și consider că este foarte important ca fiecare copil, când pleacă de la noi, să fie conștient de faptul că a plantat ceva și a făcut un pas pentru păstrarea mediului înconjurător din România’, a adăugat geograful covăsnean.

Îl privesc plimbându-se prin oaza de verdeață ce prinde rădăcini la marginea municipiului Sfântu Gheorghe, imaginându-și ce va fi aici și peste o sută de ani.

Nu-mi vorbește despre bani, despre politică, tehnologie sau afaceri, ci despre cea mai simplă, dar temeinică lecție pe care a învățat-o în peregrinările sale: civilizații întregi au dispărut, orașe înfloritoare au devenit ruine, monumente considerate indestructibile au fost făcute una cu pământul, nimic nu e veșnic, dar, într-un fel sau altul, viața merge înainte.

‘Dacă reușim să păstrăm natura, vom avea viitor. Plantați un copac! Va continua să crească mult timp după ce noi nu vom mai fi aici’, îndeamnă Karda Zoltan. AGERPRES/(A – redactor: Oana Mălina Negrea, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)