Proiectul de pe Calea Turzii 235-237: Peste 30% din teren ar urma să ajungă în proprietatea municipiului – media9

Proiectul de urbanizare propus pe Calea Turzii nr. 235-237 revine în dezbatere publică. Documentația se află acum în transparență pe platforma Primăriei Cluj-Napoca, urmând să fie reintrodusă pe ordinea de zi a deliberativului.

Așa cum se știe, la precedenta analiză, au existat consilieri locali care au invocat faptul că printre beneficiari se află și Ovidiu Vișan, consilier local PNL. Acesta nu a participat la dezbateri sau la vot.

Proiectul a respectat din prima clipă indicatorii urbanistici stabiliți prin Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism. Cu toate acestea, în urma unor dezbateri succesive, beneficiarii au tot redus dimensiunile dezvoltării. S-a ajuns ca acum ca literalmente să împartă terenul cu municipiul: peste 30% din parcelă va fi cedată pentru lărgirea străzii Calea Turzii și pentru realizarea accesului către viitorul parc Bună Ziua.

3.410
metri pătrați de teren se cedează municipiului, reprezentând peste 30% din suprafața reglementată.

La cererea urbaniștilor, s-a reconfigurat accesul către viitorul parc. Dacă într-o variantă anterioară accesul auto continua până în zona parcului, noua soluție oprește traficul în interiorul ansamblului, iar legătura către parc se face printr-o alee de tip shared space, destinată în principal pietonilor și bicicliștilor. Soluția urmărește să reducă traficul în zona locuințelor de pe strada Pakei Lajos și să transforme accesul către parc într-un spațiu public mai prietenos.

2 600
de metri pătrați sunt dedicați accesului către viitorul parc Bună Ziua.

De asemenea, aproximativ 316 metri pătrați sunt rezervați pentru viitoarea lărgire a Căii Turzii, iar circa 500 metri pătrați vor deveni spațiu verde cu acces public.

Documentația prevede două corpuri de clădire cu regim de înălțime mediu spre Calea Turzii – patru etaje întregi și unul retras, respectiv patru etaje – și o zonă de locuințe colective mici în partea din spate, organizată în clădiri cu maximum șase apartamente fiecare, dispuse în jurul unor spații verzi comune.

După etapa consultării publice, proiectul va ajunge pe masa consilierilor locali.