După ce săptămânile trecute v-am purtat prin Munții Harghitei, recomandarea de weekend rămâne de data aceasta acasă, în județul Mureș. La doar câteva zeci de kilometri de Târgu Mureș, în jurul lacului Bezid, un pasionat de off-road a înregistrat în martie 2025 o buclă de aproape 30 și ceva de kilometri care combină cam tot ce caută un împătimit al volanului: dealuri, drumuri de pământ, urcări susținute și, pe deasupra, una dintre cele mai tulburătoare priveliști din județ.
Traseul, denumit „Bözöd-Bözödújfalu-Bözödi tó(gát) – Kőrispatak”, e încadrat la dificultate „dificil”. Pe românește: Bezid – Bezidu Nou – barajul lacului Bezid – Crișeni. Adică o buclă care pornește și se încheie în satul Bezid, aparținând orașului Sângeorgiu de Pădure, și care dă o raită prin dealurile de la granița cu județul Harghita.
Cifrele traseului
Distanța este de puțin peste 30 de kilometri, în circuit închis. Diferența de nivel urcată se apropie de 930 de metri, adunată nu dintr-o singură cățărare, ci din zeci de urcări și coborâri scurte, tipice dealurilor din zona Târnavei Mici. Altitudinile merg de la 364 de metri, în văi, până la 678 de metri pe culmile dinspre est.
Timpul de rulare efectivă este de vreo două ore și jumătate, dar cine a înregistrat traseul a petrecut pe el aproape șase ore. Diferența spune povestea adevărată: opriri pentru peisaj, porțiuni tehnice care se iau la pas și, probabil, câteva momente în care roțile s-au învârtit mai mult decât a înaintat mașina. Traseul a fost parcurs în martie, adică exact în sezonul în care pământul dealurilor de aici se transformă în săpun.
Pe unde te poartă bucla
Din Bezid, traseul urcă aproape imediat în dealurile de la sud de sat, pe drumuri de pământ și pășuni, într-un du-te-vino de urcări scurte și abrupte care încălzesc rapid și mașina, și șoferul. Prima parte e un adevărat labirint de coline, cu treceri prin văi înguste și reveniri pe culmi, până spre 570 de metri altitudine.
Urmează coborârea spre lac și una dintre porțiunile de neratat: trecerea prin zona barajului și pe lângă apele lacului Bezid. Punctul de belvedere marcat pe traseu poartă un nume care spune tot: „Lacul Bezid văzut de pe dealul cu lavandă”. De acolo, de la vreo 400 de metri, oglinda lacului se desfășoară întreagă la picioare, iar vara, când înflorește lavanda, imaginea e de carte poștală.
De la baraj, ruta continuă spre est, urcând treptat prin păduri și poieni către cotele cele mai înalte ale traseului, aproape de 680 de metri, în dealurile dinspre Crișeni, satul din județul Harghita vestit pentru muzeul pălăriilor de paie. Aici e partea cea mai sălbatică a buclei: drumuri forestiere, culmi deschise și coborâri lungi. Finalul aduce mașina înapoi în valea Cușmedului și în Bezid, închizând cercul.
Povestea de sub ape
Ceea ce ridică acest traseu deasupra unei simple ture de duminică e locul în sine. Sub apele lacului pe lângă care treci se odihnește un sat întreg: Bezidu Nou. O comunitate în care au conviețuit, în bună pace, romano-catolici, unitarieni, reformați, ortodocși și faimoșii secui sabatarieni, a fost ștearsă de pe hartă de un baraj început în anii ’70 și terminat în 1988–1989, în ultimul an al regimului comunist. Evacuarea oamenilor a început în 1985, iar apa a acoperit treptat casele, până când satul a dispărut cu totul.
Ani la rând, turla bisericii catolice a răsărit din mijlocul lacului, ca un memento mut, fotografiat de mii de turiști. S-a prăbușit în iunie 2014, învinsă de ape. Zece ani mai târziu, în 2024, biserica a fost parțial reconstruită chiar pe vechiul loc, pe piloni, din donații publice, și rebotezată Biserica Solidarității, un monument dedicat satului dispărut, care poate fi vizitat gratuit. Pe mal se află și parcul memorial cu numele familiilor strămutate. Dacă tot ajungeți în zonă cu mașina plină de noroi, opriți-vă și un sfert de oră aici. Merită.
Înainte să porniți
Câteva sfaturi de bun-simț. Traseul e încadrat la „dificil”, deci nu e o plimbare pentru SUV-uri de oraș pe cauciucuri de vară: aveți nevoie de tracțiune integrală reală și de anvelope potrivite terenului, mai ales primăvara și după ploi, când lutul de pe coaste devine perfid. Fiind buclă, aveți avantajul că vă întoarceți la punctul de plecare, dar nu vă lăsați păcăliți de kilometrajul aparent mic: cele aproape șase ore de pe înregistrarea originală sunt un reper realist.
Mergeti de preferință în două mașini, luați-vă chingă de remorcare, apă și mâncare. Traseul trece prin pășuni și pe lângă gospodării, deci respectați gardurile, animalele și oamenii locului.
Anunțuri gratuite din Maramures


