Târgu Mureș, campionul creșterilor imobiliare din România. Prețurile au explodat cu 32% în doi ani

Piața imobiliară din Târgu Mureș a înregistrat cea mai accelerată creștere de prețuri din România în ultimii doi ani, depășind inclusiv marile centre consacrate precum Cluj-Napoca sau București, potrivit celui mai recent studiu realizat de platforma de analiză imobiliară imo360. Cu o creștere cumulată de 32,4% în ultimii doi ani, Târgu Mureșul ocupă primul loc în clasamentul național al dinamicii prețurilor rezidențiale, urmat de Pitești cu 31,6% și Arad cu 30,6%.

Prin comparație, Cluj-Napoca, cea mai scumpă piață imobiliară din țară, a înregistrat o creștere totală de doar 15,2% în aceeași perioadă și de numai 2,2% în ultimele 12 luni, ceea ce indică o temperare vizibilă a ritmului de creștere în orașul de pe Someș.

Studiul imo360 a analizat peste 60.000 de anunțuri active din cele mai importante 15 piețe rezidențiale din România și a comparat prețurile de vânzare, nivelul chiriilor, randamentele investiționale, lichiditatea și evoluția pieței în ultimii doi ani. Concluzia principală este că România nu mai poate fi tratată ca o singură piață imobiliară, ci ca un ansamblu de piețe locale, fiecare cu propriul ritm și propriul profil investițional.

La capitolul prețuri absolute, Târgu Mureșul nu se află la vârful clasamentului național. Cel mai scump metru pătrat se găsește în continuare la Cluj-Napoca, unde a ajuns la 3.048 de euro, urmat de Brașov cu 2.186 euro și Craiova cu 2.041 de euro. Bucureștiul ocupă locul al patrulea cu 2.018 euro pe metru pătrat. Cele mai accesibile piețe rămân Bacău, Arad și Ploiești, unde prețurile sunt sub pragul de 1.300 de euro pe metru pătrat. Diferența dintre Cluj-Napoca și Bacău depășește 160%, ilustrând fragmentarea tot mai accentuată a pieței rezidențiale românești.

Din perspectiva randamentului generat de chirii, Bucureștiul conduce cu 7,14% randament anual estimat, urmat de Ploiești cu 6,72% și Galați cu 6,58%. Paradoxal, Cluj-Napoca, deși este cel mai scump oraș din țară, înregistrează cel mai redus randament din eșantionul analizat, de doar 3,94%, ceea ce îl transformă într-o piață orientată spre aprecierea valorii proprietăților, nu spre venitul din închiriere.

Studiul subliniază că o decizie imobiliară informată presupune analiza simultană a mai multor indicatori, nu doar a prețului pe metru pătrat, incluzând randamentul, ritmul de creștere, lichiditatea și raportul dintre cerere și ofertă.