Unul dintre argumentele aduse în discuție de susținătorii desemnării lui Adrian Veștea ca prim-ministru este construirea aeroportului din Brașov, de fapt din Ghimbav. Aeroportul a fost dezvoltat de Consiliul Județean cu fonduri proprii și bani europeni. În total, aeroportul a însemnat o investiție de 140 milioane de euro, putem afla din surse publice.
Dincolo de costuri, pentru o perioadă, aeroportul din Brașov a fost mai degrabă o cheltuială inutilă, care putea fi asemănată cu un stadion în pantă sau un parc într-o comună.
Problema mai generală este dacă la construirea aeroportului din Ghimbav s-au făcut analize economice realiste, dincolo de ambiția locală de a derula o investiție de anvergură. Dacă ar fi după președinții de Consilii Județene fiecare municipiu reședință de județ ar avea câte un aeroport. Dar, construirea unui aeroport, ca orice alt obiectiv de infrastructură de transport, trebuie să se bazeze pe un studiu de eficiență economică, astfel încât banii publici să nu fie risipiți.
Adevărul este că aeroportul din Brașov a început să funcționeze, exact cu trei ani în urmă, sub semnul unor situații hilare. Astfel, prima cursă care avea ca destinație orașul german Stuttgart a plecat mai devreme față de ora programată, pasagerii au fost anunțați prin mesaje telefonice, dar câțiva dintre ei au ratat avionul.
Mai mult, este deja de notorietate situația aeroportului din primele luni. Astfel, după deschiderea oficială, timp de câteva luni bune, pe aeroportul brașovean a operat o singură companie aeriană și aceasta a făcut-o cu mare dificultate pentru că turnul de control gestionat de Romatsa avea program redus, de la orele 7:00 la 19:00. Compania aeriană a cerut prelungirea programului de lucru al controlorilor de trafic, pentru că pierdea bani, dar nu a găsit înțelegere. Desigur, un început sub semnul amatorismului.
Situația nu s-a îmbunătățit simțitor nici în următoarele luni. O statistică a Asociației Aeroporturilor din România arăta că la sfârșitul anului 2023, în Brașov, au aterizat sau decolat aproximativ 10.000 de pasageri. Este adevărat că dacă ne uităm și la alte aeroporturi din țară, precum cele din Constanța, Satu Mare, Tulcea sau Arad, cifrele sunt apropiate sau mai mici decât cele de la Brașov, dar aceasta nu poate fi o scuză.
În septembrie 2025, Consiliul Județean Brașov a organizat o festivitate pentru a-l premia pe pasagerul cu numărul 500.000. Acesta a primit două bilete de avion dus-întors pe ruta Brașov-Heraklion, Grecia, și un voucher în valoare de 1.000 de lei pe care îl putea folosi la un restaurant select din Brașov. Chiar dacă există senzația că s-au încurcat un pic calculele pasagerilor, în lipsa dovezilor trebuie să mergem „pe mâna” autorităților locale.
De altfel, în primele trei luni ale acestui an, Consiliul Județean menționa că s-a ajuns la aproximativ 114.000 de pasageri pe Aeroportul din Brașov. Apoi, foarte rapid s-a anunțat că s-a ajuns la 500.000 de pasageri care au tranzitat aeroportul de la funcționarea sa, începând cu luna iunie 2023.
Și încă o cifră festivistă. În aprilie a.c., calculele Consiliului Județean arătau că s-a atins nivelul de 50.000 de pasageri pe lună. Este un progres, dar cifrele rămân totuși firave. Nu putem face comparații între Brașov și marile aeroporturi europene, iar cifra pasagerilor care au tranzitat prin aeroportul Brașov rămâne modestă.
Progresele realizate în trei ani de funcționare nu pot fi negate. Stângăciile de la lansare s-au ajustat în timp. Programul turnului de control s-a mărit ca număr de ore, există o companie low-cost care asigură curse permanente și cam atât. Întrebarea rămâne: are aeroportul Brașov o logică economică și o utilitate regională sau rămâne doar un moft al unui baron local?
Anunțuri gratuite din Maramures