Cinci tineri români care și-au pus ideile inovatoare în practică au fost distinși cu premii importante la International Creativity and Innovation Award Competition – ICIA Indonezia, un important salon internațional de inventică.
Elevii medaliați la salonul din Indonezia FOTO: arhiva Corneliu Birtok-Băneasă
Cei cinci sunt elevi care și-au transformat ideile în proiecte, pe acesta le-au transpus în practică și au pornit să le prezinte lumii întregi, iar Academia INVENTCOR Deva este locul din care au fost lansate. În ultimii aproape 20 de ani, mii de idei ale inventatorilor români de toate vârstele au pornit de la Deva spre lumea largă a inventicii, ecoul fiind peste 500 de medalii și premii speciale obținute la cele mai mari saloane de inventică de pe trei continente.
La International Creativity and Innovation Award COMPETITION – ICIA Indonezia, proiectul inventatoarei Ana-Maria Iordache, „Ardeiul cu iod”, o idee deja testată în laborator prin care eleva își propune să rezolve problema deficitului de iod din organism cu care se confruntă una din patru persoane pe glob, a primit Marele Premiu al excelenței în cercetare – TITANIUM AWARD, proiectul fiind, de altfel, medaliat în cadrul mai multor competiții internaționale.
Alte patru proiecte, din domenii precum tehnologie medicală („Drona medicală pentru salvarea de vieți”), Inteligență Artificială („Proiectarea construcțiilor cu ajutorul AI”), automotive („Soluții inovative pentru autovehiculele viitorului”), educație STEM & Creativitate („Construcții ingenioase utilizând ecosistemul Lego”) au fost medaliate cu argint și, respectiv, bronz.
„Echipa noastră de tineri vizionari (n. red. – Ana Maria Iordache – Titanium Award; Eduard Sebastian Luca – silver medal; Denis Ștefan Pena, Nicolae Ioan Blada și Sebastian Rotea – bronz medals) a cucerit podiumul internațional, demonstrând că genialitatea și creativitatea românească nu au granițe” au anunțat reprezentanții Academiei INVENTCOR Deva.
Inventatori de toate vârstele sunt așteptați la Deva FOTO: arhiva Corneliu Birtok-Băneasă
Rezultatele excepționale nu sunt o întâmplare, locul în care se antrenează, găsesc sprijin, idei și inspirație fiind dedicat pasionaților de tehnologie, știință, artă inovativă sau robotică. Am stat de vorbă cu inițiatorul Academiei INVENTCOR Deva, Corneliu Biirtok-Băneasă, pentru a afla cât de lung e drumul de la idee la proiect, cum sunt încurajați copiii și tinerii să creadă că nu există proiect imposibil și de ce depinde ca și mai mulți copii și tineri să-și dea frâu liber imaginației și să creeze.
„Ce ne dorim noi, de fapt, ar fi să rămână în România”
Asociația Corneliu Group Cercetare-Inovare atinge în 2026 majoratul. A fost creată, spune profesorul și inventatorul Corneliu Birtok-Băneasă, din dorința de a demonstra că inovația nu are granițe geografice. Scopul este să sprijine elevi și studenți, dar nu numai, pentru că nu există o limită de vârstă, oferindu-le cunoștințe tehnice, dar mai ales curajul de a prezenta proiecte proprii în fața unor jurii internaționale.
INVENTCOR Deva a devenit în cei 18 ani de funcționare un hub global. Aici se organizează anual Expoziția Internațională INVENTCOR care transformă județul Hunedoara într-un „centru mondial al cercetării”, reunind participanți din peste 40 de țări.
În Academia înființată anul trecut se regăsesc de la copii cu imaginație nemărginită până la adulți care se frământă cum pot să-și transforme ideile în afaceri de succes. Și dacă pentru copii academia oferă mediul potrivit, ajutându-i să se dezvolte într-un mediu creativ-inovativ, „problema majoră la noi este ce facem cu cei care au atins maturitatea, atât ca vârstă, cât și prin proiectele pe care le desfășoară”, spune prof. Corneliu Birtok-Băneasă.
„Ați văzut pe Ana Maria Iordache, care este elevă la Liceul „Decebal” din Deva, are un proiect extraordinar realizat, cu o maturitate de nivelul universității, ea fiind în clasa a XI-a. Și ne dorim să-i implicăm și pe aceștia și să le oferim, de fapt, ce? Mentorat și să-și poată duce mai departe cercetările. Ce ne dorim noi, de fapt, ar fi să rămână în România, la facultate”, explică prof. Birtok-Băneasă.
Și mulți dintre tineri, spune inventatorul, rămân, așa cum a făcut și el. În 2008, pe când încă era student, cu sprijinul mentorilor săi, a fondat asociația de la care a pornit proiectul ambițios de a le fi tinerilor inventatori sprijin.
De la școala profesională, de șapte ori participant la Salonul de la Geneva
Corneliu Birtok-Băneasă spune că a avut „un parcurs interesant”.
„Mie îmi plăcea mult să șurubăresc acasă. Dar eu nu aveam autovehicul acasă, nu aveam o mașină, părinții mei nu aveau o mașina. Și reparam biciclete pe la 14 ani. Colegii mei, prietenii mei de joacă, erau fericiți. Ușor, ușor, părinții mei și-au luat un autovehicul – eu am urmat cursurile școlii profesionale de la Liceul Auto din Deva, pe acea vreme, actualul Colegiu Tehnic Transilvania – și în anul I de profesională, mașina părinților, care era achiziționată de vreo 2 ani de zile, s-a defectat. Nu și-au permis să plătească mecanic și am zis – hai să încerc să o repar eu. Nu aveam atâtea cunoștințe de mecanică, dar împreună cu colegii mei de la acea vreme am reușit să o punem pe picioare. Bineînțeles că la prima ședință dirigintele a spus – vă rog, elevii de anul 1 de profesională să nu intre în probleme de anul 3.
Am început să repar, eram foarte bun pe partea de mecanică, am obținut un premiu la un concurs național de mecanică, asta vorbim de nivelul anilor ’95, apoi a urmat liceul seral, mi-am achiziționat o mașină, am început să lucrez la ea, și în anul 2000 am făcut primul filtru de aer. Din păcate, până în 2006 n-am reușit să îmi depun brevet de invenție, n-am reușit să realizez un produs. De ce? Pentru că mediul în care activam nu mă putea valoriza”, a explicat profesorul.
S-a înscris la Facultatea de Inginerie. Un profesor a fost atras de ideile sale. Avea tot felul de proiecte, de prototipuri, realizase și un site și le prezenta, iar de la partea practică, refăcând drumul invers, a început să consolideze partea teoretică. Din cercetarea aplicată a realizat un produs, l-a testat pe mașină, a văzut că se reduce consumul de carburant. Au fost primele sale rezultate. A urmat, în 2006, o conferință studențească, susținând o sesiune plenară, iar în 2007 a participat la Salonul de creație și inventică pentru tineret inițiat de Alexandru Mironov în cadrul târgului de carte Gaudeamus.
„A fost foarte bun acel salon pentru mine, pentru că acolo am obținut locul 2, dar, foarte important, am reușit să fiu cooptat în cadrul Institutului Național de Mașini Agricole București și experții lui m-au ajutat să realizez documentația de brevet. Aveam acele prototipuri de 5-6 ani de zile, dar nu am reușit să depun brevetul, pentru că era destul de costisitor. Mi-au acoperit taxele. În 2008 s-a depus acea cerere, am putut participa la prima expoziție de inventică din România, Inventica se numea, am luat o medalie de aur. La o lună de zile, dacă nu greșesc, undeva prin octombrie sau noiembrie, am ieșit la Bruxelles, și în 2009 a fost prima participare la Geneva. Din 2008 am și fondat Asociația Corneliu Group Cercetare-Inovare. Ușor, ușor am început să cresc și bineînțeles că după ce m-am mai dezvoltat am început să ajut tinerii care sunt pasionați de creativitate, în special pe partea tehnică”, a relatat inventatorul cum s-a născut locul în care astăzi sunt invitați toți cei care nu-și pun stavilă ideilor creatoare.
În 2011 a atras un investitor, din Hunedoara, datorită popularizării rezultatelor obținute, realizând împreună, un an mai târziu, un produs certificat, primul filtru de aer supraaspirant (care promitea o economie de carburant, putere mai mare l aturații joase și răspuns mai rapid al motorului), care a fost certificat RAR-OCP. Nu a vândut brevetul, ci a devenit directorul tehnic al firmei, implicându-se în documentația de omologare, certificare și producția efectivă. „Trei ani de zile am reușit să punem pe piață acest produs, a fost valabil”, a explicat inventatorul. Lucrurile s-au complicat când s-a pus problema trecerii de la materiale metalice la materiale din mase plastice pentru realizarea produsului, adică o eficientizare de proces, și n-au mai fost bani pentru asta.
Dacă acel brevet s-a materializat într-un produs, multe alte idei, în schimb, au rămas nepuse în practică. „Încă mai sunt foarte multe idei brevetate, dar nu reușim să le punem în practică. Aici avem o problemă foarte mare, să realizăm acest transfer tehnologic, cum îi spunem noi în lumea academică”, a subliniat inventatorul.
S-a axat în schimb foarte mult pe partea educativă. Și-a susținut doctoratul, devenind profesor la Facultatea de Inginerie din Hunedoara (care aparține de Universitatea Politehnica Timișoara). A continuat să experimenteze, realizând filtre de aer pentru autovehicule destinate competiției de drift, având o legătură foarte bună cu organizatorii competițiilor de acest tip. În paralel, și-a implicat studenții de la Facultatea de Inginerie Hunedoara în aceste cercetări, la fața locului, în Campionatul Național de Drift, efectiv la standurile piloților. „Am avut un filtru implementat la Sorin Ene, pe care-l știe toată lumea, care a fost vicecampion european și campion național de drift, și studenții mei au participat activ și datorită Universității Politehnica Timișoara, dar și datorită Asociației Corneliu Group prin care am realizat multe deplasări cu ei”, a explicat inventatorul cum asociația a ajuns să sprijine creativitatea tinerilor care vin din urmă.
„Avem nevoie de puterea exemplului”
Academia INVENTCOR a venit cu o inovație și pe partea de educație, alegând să sprijine nu pasionații dintr-un anumit domeniu, ci pe toți tinerii creatori, indiferent de domeniul lor de interes.
„Din participările la aceste expoziții internaționale de inventică luăm contact cu partea universitară, luăm contactul cu foarte mulți oameni pasionați din toate domeniile, pentru că o astfel de expoziţie acoperă toate domeniile. Și aici vorbim de la agricultură, space science, medicină, publicații, inclusiv Kids Corner. Și atunci, având această rețea la nivel global, putem foarte simplu să îi ajutăm pe partea de mentorat, în primul rând, pentru că ne trebuie, avem nevoie de puterea exemplului”, a subliniat Corneliu Birtok-Băneasă.
Corneliu Birtok Băneasă a obţinut aurul la Salonul de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv ecologic auto
Inventatorul Corneliu Birtok-Băneasă FOTO: arhiva personală
În 2020, asociația a inițiat expoziția internațională INVENTCOR, născută dintr-o succesiune firească de evenimente anterioare organizate sub titlul „Puterea Minții Creative”. Din 2017 conducea echipa de inventică a Universității Politehnice Timișoara (un bilanț al activității din perioada 2017 – 2026 indică peste 1.300 de distincții obținute), astfel că a gândit împreună cu studenții un proiect-pilot, o expoziție de inventică.
„Noi am spus un salon de creație și inovare, pentru că nu este doar legat pe partea strict de brevete, pentru că noi vrem să creștem acești copii în acest mediu creativ-inovativ. Bineînțeles, este adresat tuturor categoriile de vârstă. Am reușit în aproximativ o lună de zile să strângem peste 250 de înregistrări notificate în cereri de brevete, brevete acordate, proiecte de cercetare. Bineînțeles că am adus foarte mulți doctoranzi care aveau anumite rezultate din cadrul studiilor doctorale la care erau în curs. Am avut o categorie de kids corner, pentru că ne doream, cum vă spuneam, să-i creștem pe acești copii în acest mediu creativ-inovativ și inovative art. A fost foarte bine. Am venit și pe partea de inovare cu câteva lucruri să eficientizăm acest proces de online, pentru că era foarte greu ca oamenii să știe ce au câștigat în urma unor astfel de evenimente. Dacă participi fizic, este simplu, pentru că la final se realizează premierea și se decernează diplome, medalii și așa mai departe. Pe partea de online a fost un an interesant, în sensul că țin minte că la unele expoziții am știut rezultatele doar după o lună de la finalizarea expoziţiei, ceea ce era foarte neplăcut pentru noi, pentru că ne bazăm foarte mult și pe imagine și nu aveam ce să spunem, nici nu știam ce să transmit conducerii, ce medalii și ce premii și ce distincții am câștigat. Noi am venit cu o parte de inovare, am avut o parte interesantă de prezentare a premiilor, iar la aproximativ două ore după ce s-a finalizat ceremonia de premiere, care evident a avut loc online, toți participanții noștri au primit pe mail, în format electronic, bineînțeles, diplomele, au putut să-și facă postări, rapoarte și așa mai departe. Apoi s-au trimis și cele fizice”, a precizat profesorul.
Inventatori de toate vârstele sunt așteptați la Deva FOTO: arhiva Corneliu Birtok-Băneasă
INVENTCOR a ajuns în 2026 la a VII-a ediție. Peste 45 de țări participante, aproximativ 550 de proiecte: agricultură, space science, inteligență artificială, kids corner – care a luat amploare etc.. A participat pentru prima dată și o delegație de inventatori din China, doar online, dar sunt promisiuni că la următoarea ediție vor veni la Deva.
În 2025 s-a organizat și Mozaic Innovative Art, amânată cinci ani, care anul acesta, în 3-5 decembrie, va fi la ediția a II-a.
Cel mai mic inventator de la INVENTCOR nu împlinise 2 ani
Sprijinul oferit tinerilor creatori nu ține cont de granițele geografice și nu stabilește bariere de vârstă. Ștefan Pena, medaliat la competiția din Indonezia, este din județul Alba, explică profesorul Birtok-Băneasă.
„Acum 2 ani de zile am avut un caz foarte interesant la INVENTCOR, la Kids Corner. Un băiat de aproape 2 ani de zile a expus ceva. Bineînțeles, părinții l-au înregistrat, l-au înscris, dar toată lumea m-a întrebat – dom’le, ce a realizat acel băiețel de un an și 8 luni? -, atât avea. A fost foarte simplu. La creșă, doamna educatoare l-a pictat pe mână cu acuarelă, au realizat împreună un mărțișor pentru mama lui și părinții s-au gândit că ar fi interesant să-l înregistreze. Vă dați seama că a fost o bucurie pentru noi și îmi spunea mama lui că vreo 5 zile a purtat medalia la gât prin casă.
Este un mod foarte bun de validare și revalidare a activității lor, și mă refer aici la tineri. Pentru că am văzut exemple care au participat la INVENTCOR și îmi spuneau părinții că efectiv și-au schimbat comportamentul, adică au fost foarte responsabili și le-a plăcut foarte mult, ei fiind implicați în acest proces, chiar dacă participă online. Noi îi sfătuim pe părinți să-i implice”, a mai precizat profesorul.
Despre elevul din Deva, premiat în Indonezia, în vârstă de 12 ani, care realizează proiecte ale unor case, le verifică cu ajutorul inteligenței artificiale și apoi le creează în Minecraft, părinții i-au transmis profesorului că este foarte responsabil.
„A vorbit cu prietenii lui și le-a transmis că el trebuie să se pregătească pentru această participare și că își amână întâlnirile deoarece vrea să-și finalizeze proiectul. (…) Ambianța și acest ecosistem din cadrul evenimentelor, mai ales la participările fizice, nu se poate compara cu nimic. Creativitatea este la ea acasă. Am văzut anul acesta ce energie am avut la INVENTCOR, am avut acea săptămână verde care a fost prielnică, am avut grupuri care au vizitat județul Hunedoara, inclusiv din București, au aflat de expoziția noastră INVENTCOR, au poposit la Centrul Cultural Drăgan Muntean, unde a avut loc expoziția noastră. În 20-30 de minute au vizitat expoziţia şi le-a plăcut foarte mult şi, bineînţeles, eu sper ca dintre ei să se și întoarcă anul viitor ca expozanți”, a mai spus profesorul.
Magiunul de prune Topoloveni, desemnat numărul unu în lume de TasteAtlas pentru al patrulea an consecutiv
Academia INVENTCOR stimulează în primul rând stabilirea de relații de mentorat. Dacă dincolo de aceste relații este nevoie de susținere, academia îi sprijină pe cei care solicită ajutor. Tinerii voluntari fac în primul rând asta. Partea de promovare în expoziții internaționale se bazează foarte mult pe colaborarea cu structuri profesionale din țară, cum este, de exemplu, Forumul Inventatorilor Români din Iași care organizează cel mai mare salon din sud-estul Europei, precizează profesorul.
Profesorul și-a amintit de începuturi și a precizat că a avut șansa să participe de șapte ori la Salonul internațional de la Geneva doar prin selecție națională, altfel nu și-ar fi permis să achite taxele. Astfel de posibilității existau chiar până înainte cu câțiva ani de pandemie, dar din păcate programele nu mai există.
„Acum, noi performanta realizată am făcut-o în special pe online și cu ajutorul partenerilor noștri care ne-au sprijinit. Inclusiv profesori din România care au fost prezenți în aceste expoziții au susținut în fața juriului internațional aceste proiecte. Ana Maria a participat la KIDE (Kaohsiung International Invention & Design EXPO), desfășurat în orașul Kaohsiung, Taiwan, și a reușit să obțină o medalie de aur, ceea ce este foarte important să poți să obții o medalie de aur și să nu poți fi prezent acolo fizic. (…)
Noi ne bazăm pe timpi de reacție și disponibilitate totală, pentru că și în cazul ei ne-am organizat în trei zile. (…) Noi am ajutat-o cu documente, cu tot ce trebuie, am realizat înscrierea, am discutat cu organizatorii, am discutat cu colegii care au fost prezenți acolo – și aici vreau să-l menționez pe profesorul Andrei Victor Sandu de la Forumul Inventatorilor Români, care ne-a ajutat, și alți colegi de la Suceava, de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, care au fost prezenți și efectiv au și adus acele medalii și diplome în România. Pentru că este frumos să participi online, dar când ai validarea efectiv fizic în mână, adică acele medalii și diplome, este cu totul altceva”, a mai spus profesorul.
Anunțuri gratuite din Maramures