Instituțiile democratice americane – de la instanțele judecătorești și până la Capitoliu – i-au aplicat președintelui Donald Trump o serie de lovituri tactice succesive. Aceste evoluții au început să fisureze „aura de atotputernicie” care l-a înconjurat încă de la debutul celui de-al doilea mandat la Casa Albă, notează Financial Times.
Donald Trump în Congresul SUA/FOTO:EPA/EFE
Semnalele de rezistență instituțională s-au multiplicat rapid. O instanță judecătorească a dispus eliminarea numelui lui Trump din titulatura oficială a prestigiosului Centru pentru Artele Spectacolului „John F. Kennedy”. Aproape simultan, Camera Reprezentanților, deși aflată sub controlul teoretic al propriului său Partid Republican, a votat o rezoluție pentru limitarea acțiunilor militare americane în Iran. La rândul său, Senatul — dominat de asemenea de republicani — a tăiat finanțarea pentru un proiect simbolic al liderului de la Casa Albă: construcția unei noi săli de bal în incinta Complexului Prezidențial.
Sub presiunea acestor evenimente, Trump a fost nevoit să renunțe și la planurile privind înființarea unui fond controversat de 1,8 miliarde de dolari, destinat oficial „combaterii abuzului de putere”, prin care intenționa să își despăgubească aliații politici care au suferit condamnări sau anchete în sistemul de justiție.
Aceste eșecuri legislative și juridice survin pe fondul unei scăderi vizibile în sondajele de opinie, cercetările sociologice indicând o pierdere treptată a încrederii americanilor în politicile sale economice și externe. Totuși, dincolo de procente, asistăm la începutul unei noi etape a președinției Trump, în care judecătorii și aleșii republicani încep să traseze linii roșii clare în fața executivului.
„Politicile sale alimentează inflația. Este nepopular, iar americanilor nu le place acest lucru. Întregii lumi nu-i place și, mai nou, nici măcar unei facțiuni din propriul Partid Republican”, explică Matt Dallek, istoric și profesor de management politic la Universitatea „George Washington”. „Toate acestea au deschis, în opinia mea, o nouă eră a limitărilor pentru Trump.”
Ecuația complicată a alegerilor intermediare
Cu doar cinci luni înainte de alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului, semnalele primite de liderul de la Casa Albă sunt profund ambivalente. Pe de o parte, Trump a obținut victorii interne de răsunet în ultimele săptămâni: candidații susținuți direct de mișcarea sa, MAGA (Make America Great Again), i-au eliminat în alegerile primare pe republicanii moderați cu ștate vechi, printre victimele politice numărându-se senatorii John Cornyn (Texas) și Bill Kelsey (Louisiana), dar și congresmanul Thomas Massie (Kentucky).
Pe de altă parte, prețul acestei epurări interne ar putea fi pierderea controlului asupra Congresului. Majoritatea analiștilor estimează că Partidul Republican riscă să piardă majoritatea în Camera Reprezentanților în luna noiembrie. Experții avertizează că, prin impunerea unor candidați considerați „radicali”, Trump a vulnerabilizat districte electorale care altădată erau considerate feude sigure pentru republicani. Nici majoritatea din Senat nu mai este garantată.
Revolta din Congres, semnalul de alarmă din jurul dosarului Iran
Deosebit de dureroase pentru Casa Albă sunt criticile aduse unor inițiative-cheie. Adoptarea în Camera Reprezentanților a unei rezoluții care blochează acțiunile militare împotriva Iranului fără aprobarea expresă a Congresului reprezintă o palmă simbolică grea adusă unui conflict profund nepopular. Chiar dacă măsura nu a găsit ecou în Senat și are un caracter mai degrabă simbolic, ea a fost adoptată după ce patru congresmeni republicani au trecut tabăra și au votat alături de democrați.
Trump îl propune pe fostul său avocat Todd Blanche pentru funcția de procuror general al SUA
„A sosit momentul ca Congresul să definească clar amploarea misiunii și limitările corespunzătoare privind utilizarea forței în Iran”, a transmis pe platforma X republicanul Tom Barrett, într-o delimitare clară de linia impusă de președinte.
Fricțiunile dintre Trump și baza sa parlamentară se extind și în zona securității naționale. Nominalizarea controversată a omului de afaceri Bill Pulté — un aliat loial al președintelui, dar lipsit complet de experiență în structurile de securitate — în funcția de director al Informațiilor Naționale (DNI) a provocat consternare și opoziție fățișă în rândul senatorilor republicani. Confruntat cu un blocaj, Trump a fost nevoit să facă un pas înapoi, declarând că este vorba doar despre „o numire temporară”.
Între loialitate oarbă și realitate constituțională
În ciuda postărilor vehemente de pe rețeaua sa, Truth Social, Donald Trump pare să fi acceptat, de fațadă, deciziile judecătorești care îi blochează fondul special sau reforma de la Centrul Kennedy. Însă tacticile sale continuă să pună la încercare rezistența sistemului constituțional.
„Trump nu se ghidează după logica politică standard. Este dispus să riște stabilitatea constituțională, nu este împovărat de remușcări și se comportă ca un aventurier politic”, consideră Julian Zelizer, istoric politic la Universitatea Princeton. „Este posibil ca dosarul Iran și blocarea acelui fond privat să reprezinte momente de cotitură, în care imperativele puterii de partid s-au separat de loialitatea oarbă față de Trump. Însă, la fel de bine, ne putem imagina cum parlamentarii republicani vor reveni rapid la ordine.”
Din tabăra prezidențială, replica rămâne neschimbată. „Președintele Trump va continua să pună în aplicare cu succes agenda pentru care a fost ales de poporul american, iar oricine susține contrariul nu face decât să promovează un alt narativ mediatic fals”, a replicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson.
Mitul liderului absolut se destramă la 80 de ani
Cu toate acestea, realitatea de pe teren indică o schimbare de paradigmă. Mitul invulnerabilității sale pălește exact în luna în care Trump se pregătește să își aniverseze împlinirea vârstei de 80 de ani printr-o gală UFC organizată chiar la Casa Albă.
„În urmă cu un an, majoritatea observatorilor considerau că Trump ignoră orice limitare a puterii sale. Acum, încetul cu încetul, aceste mecanisme de control își fac din nou simțită prezența. Trump nu este nici Dumnezeu, nici rege, deși îi place să pozeze în așa ceva”, conchide profesorul Matt Dallek.
Strategia președintelui de a-și construi o „armată” de loialiști prin eliminarea republicanilor moderați de la primare este o sabie cu două tăișuri. Nu există nicio garanție că acești candidați radicali vor câștiga scrutinul general din noiembrie în fața democraților. Însă, dacă acest pariu riscant va reuși, viitorul Congres american va fi modelat integral după chipul și asemănarea lui Donald Trump, iar disidența din interiorul partidului va deveni o simplă amintire istorică.
Anunțuri gratuite din Maramures