Satul Nădășelu, aflat la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, se află în centrul unuia dintre cele mai spectaculoase șantiere ale Autostrăzii Transilvania: un viaduct de 1,2 kilometri, ridicat peste cimitirul localității, într-o zonă străbătută în Antichitate de drumul roman Napoca – Porolissum.
Viaductul de la Nădășelu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Aflat pe valea râului Nadăș, la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, satul Nădășelu, din județul Cluj, a devenit locul unora dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură rutieră din România.
Localitatea, traversată în Antichitate de drumul imperial construit de romani, va fi străbătută de un segment al Autostrăzii Transilvania (A3) Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Oradea, proiectată încă de la începutul anilor 2000 și intrată în șantier în 2004.
Cimitirul traversat de Autostrada Transilvania
Din cauza instabilității terenului din zona deluroasă a localității Nădășelu, traseul inițial al autostrăzii, care ocolea satul pe malul drept al văii Nadășului, a fost modificat, fiind coborât cu aproximativ 100 de metri, mai aproape de sat.
Un viaduct de 1,2 kilometri, construit prin metoda consolei echilibrate (balanced cantilever), trece astfel chiar pe deasupra cimitirului satului Nădășelu. Nu a fost nevoie de strămutarea mormintelor, așa cum s-a întâmplat în 2014, când un cimitir din localitatea hunedoreană Brănișca a fost mutat pentru a face loc Autostrăzii A1 Lugoj – Deva. La Nădășelu, viaductul impresionant va trece peste mormintele din sat.
„La viaduct se folosește metoda «balanced cantilever». Fiecare grindă este turnată pe loc, segment cu segment, extinzându-se din pilon spre capete, fără sprijin provizoriu pe întreaga deschidere. Tehnica este una complexă și cere precizie”, informa Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Localnicii din Nădășelu nu au avut de ales decât să accepte noul traseu al autostrăzii, cu viaductul uriaș ridicat chiar peste mormintele strămoșilor lor. Chiar și așa, zona traversată de autostradă rămâne vulnerabilă în fața alunecărilor de teren, pentru care a fost cunoscută de-a lungul timpului.
Cimitirul de la Nădășelu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Din cauza instabilității solului în zona colinară, proiectul inițial al Autostrăzii Transilvania a suferit mai multe ajustări de-a lungul timpului. Cele mai recente au vizat modificarea traseului la Nădășelu și Topa Mică, în apropiere de Cluj-Napoca.
În primăvara anului 2025 au început lucrările la viaductele de la Nădășelu, de 1,2 kilometri, și Topa Mică, de 2 kilometri, licitate separat și construite printr-o investiție de 995 de milioane de lei, fără TVA, finanțată prin Programul Transport 2021–2027. Pe ambele șantiere, progresul lucrărilor a depășit 50%, iar finalizarea este așteptată în 2026.
„La Viaductul Topa Mică, asocierea de constructori turci și români Ozaltin – Ilgaz – Visio Construct a montat deja 200 de grinzi, adică jumătate din totalul necesar. La Viaductul Nădășelu, de 1,2 kilometri lungime, au început primele montaje: 18 grinzi din 192. Pe lângă montarea grinzilor, se lucrează la consolidarea zidurilor de sprijin și la betonarea elevațiilor. După finalizarea lucrărilor la cele două viaducte și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului, de 42,84 kilometri, vom circula continuu pe 155 de kilometri de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș”, informa recent Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
De la drum imperial la autostradă
La Nădășelu a fost identificat un segment al primului drum imperial construit de romani pe teritoriul cucerit în Dacia, la începutul secolului al II-lea.
Drumul antic începea în provincia de la nord de Dunăre, cu două ramificații pornite de pe malul fluviului: una de la Drobeta și cealaltă din dreptul localității Baziaș, în Caraș-Severin, unde fusese înființat castrul Lederata. Trecea prin vechea Orșova, antica Dierna, ocolea apoi Munții Banatului spre Caransebeș, anticul Tibiscum, și traversa trecătoarea Porțile de Fier ale Transilvaniei, Tapae, coborând la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Cum este construit viaductul uriaș de la Nădășelu, prin metoda consolei echilibrate, rar folosită în România
Imaginea 1/15:
Șantier Autostrada Transilvania, zona Viaductul Nădășelu Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (13) jpg
Urma apoi văile Streiului și Mureșului, spre Alba Iulia, anticul Apulum. De aici continua spre Potaissa, Turda de astăzi, Napoca, actualul Cluj-Napoca, și se oprea la Porolissum, lângă Moigrad, în Sălaj, numărând în întinderea sa peste 550 de kilometri.
La Nădășelu, arheologii au identificat rămășițe ale drumului antic construit de romani în jurul anului 108, între Napoca și Porolissum, aflat la limita de nord a Imperiului Roman în secolul al II-lea.
„Traseul a fost excelent ales, în funcție de stabilitatea și geomorfologia terenului. Drumul imperial este, în majoritatea cazurilor, la o depărtare considerabilă față de șoseaua actuală Cluj-Napoca – Zalău. Străbate o zonă cu izvoare de apă potabilă, evitând, pe cât posibil, în același timp, lunca inundabilă a Nadășului, a Nădășelului, precum și a Văii Șardului”, notau arheologii István Ferenczi și Dorin Ursuț.
Drum roman la Porolissum. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
La Porolissum, lângă Zalău, au rămas cele mai bine conservate porțiuni din drumul imperial, iar pe traseul acestuia, care urmează autostrada până la ieșirea din Nădășelu spre Zalău, au fost identificate urmele mai multor așezări romane de tip villa rustica.
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Autostrada Transilvania, realizată pe jumătate în două decenii
Lucrările la Autostrada Transilvania (A3), proiectată inițial să lege Brașovul de Oradea, prin Cluj-Napoca, și să ajungă la frontiera cu Ungaria, prin Vama Borș, au început în 2004, în nord-vestul României, iar estimările autorităților vizau finalizarea ei până în 2012.
Planul inițial al autostrăzii, de peste 400 de kilometri, propunea un traseu prin Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea, care urma să fie completat cu tronsonul București – Brașov. Proiectul a fost modificat ulterior, prin renunțarea la segmentul Brașov – Târgu Mureș și înlocuirea acestuia cu Autostrada Sebeș – Turda, numită și Autostrada Apuseni (A10).
Până în prezent, au fost finalizați și deschiși traficului aproape jumătate din cei aproximativ 270 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, pe relația Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Oradea – Vama Borș. Cea mai lungă porțiune continuă pe care se poate circula are circa 113 kilometri, între Târgu Mureș și Nădășelu, în județul Cluj. De la Nădășelu spre Oradea și frontiera cu Ungaria mai sunt deschise sectoarele Nușfalău – Suplacu de Barcău și Biharia – Borș, care însumează aproximativ 20 de kilometri, restul segmentelor aflându-se în diferite stadii de execuție, proiectare sau contractare.
Din cei circa 138 de kilometri rămași de construit între Cluj-Napoca și Oradea, aproximativ 70 de kilometri au termen de finalizare în 2026. Este vorba despre secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului și Suplacu de Barcău – Chiribiș.
În 2027 este așteptată finalizarea altor aproape 30 de kilometri, între Chiribiș și Biharia, iar până în 2031 ar urma să fie terminate ultimele două segmente ale A3, Poarta Sălajului – Zalău și Zalău – Nușfalău, de aproape 40 de kilometri, care includ și tunelul Meseș, de aproape trei kilometri.
Anunțuri gratuite din Maramures