Lansare de carte bistriţeană, la Târgu Mureș

Lansarea romanului „Tromboniada” la Târgu Mureș a fost mai mult decât un simplu eveniment editorial – a fost o întâlnire autentică între autor, carte și un public avizat, atent și implicat. Într-un cadru cultural propice dialogului, prezentarea volumului a fost susținută de actorul Iulian Praja, care cunoaște în profunzime textul, pe care l-a promovat inclusiv în Israel.
Cu o interpretare expresivă și nuanțată, prezentatorul a reușit să dea viață personajelor și ideilor romanului, creând o atmosferă dinamică, în care granița dintre ficțiune și realitate a devenit, pe alocuri, aproape imperceptibilă. Trimiterile subtile la realități din viața culturală, inclusiv din Bistrița, au fost receptate cu interes și chiar cu un zâmbet complice de către cei prezenți – în mare parte conducători și reprezentanți ai Școlilor Populare de Artă din 12 județe ale țării.
În intervenția sa, autorul a subliniat semnificația termenului „trombonist” în accepțiunea sa populară – o metaforă a imposturii și a falsului ridicat la rang de virtute în anumite cercuri culturale. „Tromboniada” devine astfel o formă de reacție, o satiră necesară, în care ironia și spiritul critic sunt asumate ca arme legitime ale scriitorului în fața derapajelor morale.
Dialogul cu publicul a fost unul viu și sincer. Intervențiile celor prezenți au confirmat că temele abordate în roman nu sunt izolate, ci se regăsesc, sub diverse forme, și în alte zone ale țării. În același timp, au existat și mărturii despre spații culturale unde profesionalismul și echilibrul reușesc să țină la distanță astfel de abuzuri – semn că speranța nu este pierdută.
Evenimentul de la Târgu Mureș s-a transformat astfel într-o dezbatere necesară despre adevăr, impostură și responsabilitate în cultură. A fost o întâlnire caldă, dar lucidă, care a demonstrat nevoia unor asemenea scrieri curajoase, capabile să provoace, să incomodeze și, poate, să îndrepte.
Pentru autor, această lansare a însemnat nu doar bucuria întâlnirii cu cititorii, ci și confirmarea faptului că literatura își păstrează rolul de conștiință critică a societății. Iar speranța rămâne vie: aceea că, într-o zi, clinchetul clopoțelului va fi auzit și în locurile unde, deocamdată, liniștea ascunde prea multe.
Dorel Cosma