Marțea Albă, a treia zi de Paște și parte din Săptămâna Luminată, păstrează în multe zone ale țării tradiții vechi respectate cu sfințenie, de la pomenile date pentru cei dragi până la interdicția muncilor gospodărești și vizitele ritualice numite din bătrâni “Umblatul cu pasca”.
Potrivit Basilica.ro, termenul de “Săptămâna Luminată” vine atât din semnificația pascală a luminii Învierii lui Hristos, cât și din vechea tradiție a Botezului din noaptea de Paști, când cei nou botezați, numiți “luminați”, purtau haine albe în zilele următoare.
Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2026 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători
Marțea Albă. Ce se face și ce NU se face în această zi
Marțea Luminată, cunoscută în tradiția populară și ca Marțea Albă, este privită în multe zone, mai ales la sate, ca o zi de sărbătoare în care nu se muncește și nu se fac treburi casnice precum spălatul, călcatul sau curățenia.
Tot în această zi, femeile obișnuiau să dea de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu, în amintirea celor trecuți la cele veșnice, vizită ritualică numită din bătrâni “Umblatul cu pasca”.
Potrivit obiceiului, în a treia zi de Paște se întorc și vizitele făcute în prima zi a sărbătorii, iar ouăle roșii pot fi ciocnite nu doar “cap cu cap”, ci și “dos cu dos” sau “coastă cu coastă”.
În credința populară, se spunea și că firimiturile rămase de la masa de Paște, dacă erau puse în pământ, puteau aduce rod și belșug în gospodărie.
Din punct de vedere liturgic, Marțea Luminată are și o însemnătate aparte, deoarece în această zi are loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț sfințit în Joia Mare, care este păstrat apoi în altar și folosit pe parcursul anului pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot ajunge la biserică.
Celelalte zile din Săptămâna Luminată
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu este bine să munceşti de “nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.
“Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel “sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.
Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălţarea Domnului, credincioșii se salută cu cuvintele “Hristos a Înviat!” și răspund “Adevărat a Înviat!”
Anunțuri gratuite din Maramures