Incendiu puternic la Mănăstirea Bistriţa din Vâlcea, în noaptea Învierii. Pompierii din trei județe au stins flăcările care au cuprins acoperişul chiliilor

Un incendiu de proporţii a izbucnit în noaptea Învierii la acoperişul unor chilii ale Mănăstirii Bistriţa, una dintre cele mai vechi şi importante aşezări monahale din judeţul Vâlcea.

Potrivit ISU Vâlcea, echipajele ajunse la faţa locului au găsit acoperişul unei clădiri cu regim P+1 cuprins în totalitate de flăcări. Suprafaţa afectată este estimată la aproximativ 800 de metri pătraţi.

„Se acţionează pentru localizarea incendiului şi pentru protecţia unei butelii GPL, concomitent cu constituirea a două echipe de căutare-salvare a eventualelor persoane surprinse de incendiu”, au transmis reprezentanţii ISU.

Intervenţia a fost una amplă. Iniţial au fost mobilizate şase autospeciale de stingere şi o autoscară, însă forţele au fost suplimentate ulterior cu tehnică de la Detaşamentul Drăgăşani, Staţia Grădiştea, precum şi cu echipaje din judeţele Argeş şi Gorj.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Monumentul istoric, în pericol

Mănăstirea Bistrița, monument istoric,  a fost ridicată în jurul anului 1490 de puternica familie a boierilor Craiovești, așezarea monahală a devenit de-a lungul secolelor un reper spiritual, cultural și istoric pentru întreaga regiune. Sub hramul Adormirii Maicii Domnului, mănăstirea a străbătut vremuri tulburi și perioade de înflorire, păstrându-și neclintită menirea, arată pagina oficială a Mănăstirii Bistrița.

Faima Mănăstirii Bistrița nu se leagă doar de vechimea ei, ci și de un moment esențial pentru cultura românească. Aici, între zidurile ei albe, a fost instalată prima tiparniță din Țara Românească. În 1508, călugărul Macarie a tipărit Liturghierul în limba slavonă, prima carte tipărită vreodată pe pământ românesc. Gestul acesta, aparent tehnic, a deschis drumul culturii scrise în spațiul românesc și a transformat mănăstirea într-un simbol al începuturilor tiparului.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Tot aici, într-o raclă venerată de credincioși, se află moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, aduse la Bistrița în secolul al XV-lea. Prezența lor a transformat mănăstirea într-un loc de pelerinaj, unde oamenii vin nu doar pentru frumusețea locului, ci și pentru speranță, alinare și rugăciune.

Astăzi, Mănăstirea Bistrița rămâne un spațiu în care istoria și credința se împletesc firesc, iar trecutul continuă să respire prin fiecare piatră, icoană și pas de pelerin.