De altfel, Autostrada Ploiești-Brașov este numită ironic „Autostrada Zăpezii” deoarece proiectul a fost blocat și amânat timp de peste 18 ani, perioadă în care a devenit un subiect recurent de discuții iarna, promisiunile autorităților privind construcția ei „topindu-se” odată cu zăpada, fără a se realiza progrese semnificative.
O istorie a promisiunilor neonorate
Deși este adesea percepută ca un proiect modern, necesitatea rutei a fost identificată tehnic încă din perioada 1967–1970, prin primele studii IPTANA.
De la reconfirmarea oficială a proiectului în 1990 și primul Studiu de Fezabilitate (SF) modern din 2002, autostrada a devenit o temă recurentă de campanie pentru aproape toate guvernele post-decembriste.
Proiectul apare explicit în programul de guvernare 2001–2004, alături de alte mari axe strategice, însă fără rezultate concrete. Guvernele ulterioare au promis dezvoltarea a sute de kilometri de autostradă, livrând însă mult sub așteptări.
Cele mai sonore promisiuni au venit în timpul guvernării Ponta. Ministrul de atunci, Dan Șova, garanta finalizarea până în 2016, declarând că este dispus „să se mute cu cortul” pe traseu.
La rândul său, premierul Victor Ponta își condiționa candidatura la parlamentare de finalizarea acestui tronson. În final, a treia licitație a eșuat, autostrada a rămas pe hârtie, iar promisiunile au fost abandonate.
Analizele independente arată o „incompetență cruntă”: peste 20 de miniștri ai Transporturilor s-au perindat la conducere fără a reuși să scoată proiectul din stadiul de planșă.
Contract blocat și zero fonduri în 2026
Abia după 23 de ani de la primele promisiuni, proiectul „Valea Prahovei” apare ca prioritate a Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) pentru 2026–2029. Cu toate acestea, bugetul alocat pentru anul 2026 este zero.
Blocajul este generat de investigațiile geotehnice. Proiectantul a solicitat un volum de foraje de 132.000 de metri (de patru ori peste oferta inițială), în timp ce CNIR consideră justificat un maxim de 46.000 de metri.
În urma preluării contractului de la CNAIR în februarie 2025, CNIR a aplicat penalități de 4 milioane de lei proiectantului și ia în calcul rezilierea acordului dacă situația nu se deblochează.
Critici și soluții alternative
Asociația Construim România (ASCORO) a taxat dur situația, acordând autostrăzii A3 „premiul I” pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025.
Organizația subliniază că prețul inițial, prea mic pentru complexitatea zonei montane, a făcut imposibilă finanțarea unor investigații geotehnice adecvate.
Pentru deblocarea situației, reprezentanții asociației propun:
- Rezilierea contractului actual cu Consitrans și relansarea licitației.
- Prioritizarea sectorului Sinaia Sud – Predeal Sud, considerat nucleul blocajelor de trafic.
- Abandonarea ideii de Parteneriat Public-Privat (PPP), o soluție care a eșuat deja de trei ori în trecut, întârziind proiectul cu ani buni. Se recomandă finanțarea prin împrumuturi externe avantajoase (BERD, Banca Mondială, BEI).
Până la un orizont de finalizare estimat foarte optimist de autorități pentru anul „2030”, traficul ar urma să fie atenuat prin soluții intermediare: centurile ocolitoare de la Comarnic și Bușteni–Azuga, precum și sensul giratoriu suspendat de la Predeal.
Cifrele Autostrăzii Ploiești – Brașov
Proiectul are o lungime totală planificată de 106,60 kilometri și este structurat astfel:
| Secțiune | Lungime | Stadiu actual |
| Ploiești – Comarnic | 48,6 km | În proiectare (blocaj major) |
| Comarnic – Brașov | 58,0 km | În proiectare (blocaj major) |
| Râșnov – Cristian | – | Singurul segment finalizat și deschis traficului |
La nivelul anului 2026, autostrada spre munte rămâne o victimă a procedurilor birocratice, a contractelor subevaluate și a promisiunilor politice reciclate, prelungind calvarul miilor de șoferi care tranzitează DN1 pe Valea Prahovei.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
