În Sfânta și Marea Vineri, 10 aprilie 2026, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a slujit în Parohia „Schimbarea la Față” de pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca.
Cu acest prilej, de la ora 18:00, în biserica parohială, ierarhul a oficiat Utrenia Sâmbătei celei Mari, cunoscută și ca Denia Prohodului Domnului, înconjurat de un sobor de clerici, din care au făcut parte: părintele paroh Titus Moldovan, pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru, pr. conf. univ. dr. Liviu Vidican-Manci, director al Colegiului Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca și cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din municipiu, părintele Petru Ioan Ilea, precum și alți preoți invitați.
În cadrul deniei, Preasfințitul Samuel Bistrițeanul, alături de părinții slujitori și credincioșii prezenți, au intonat Prohodul Domnului, participând în mod tainic la evenimentul punerii în mormânt a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Această creație imnografică, alcătuită din trei stări, a fost înălțată în jurul Sfântului Epitaf, care a fost așezat în mijlocul bisericii încă din timpul Vecerniei săvârșită în dimineața aceleiași zile de Preasfinția Sa.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a arătat că momentul Răstignirii a fost privit de mulți cu o curiozitate tulburătoare, însă semnele văzute au trezit conștiința și au schimbat inimile:
„În Vinerea Mare, când Domnul nostru Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, El nu a fost singur. Poate a fost singur sufleteşte, însă El a fost înconjurat de o mare mulţime de oameni curioşi şi dornici să se delecteze cu suferinţul celor crucificaţi. Pentru că ştiţi că n-a fost Domnul Hristos doar singurul crucificat, au mai fost încă doi tâlhari. Şi nu putem să nu ne întrebăm de unde există această poftă şi curiozitate morbidă la unii oameni de a asista la chinurile morţii unei persoane. N-au avut însă parte această mulţime de oameni de deliciul deplin al morţii lui Iisus. De ce? Pentru că semnele date de natura înconjurătoare i-au pus pe gânduri. Ba chiar i-au şi înfricoşat. Soarele şi-a ascuns razele, pământul s-a cutremurat, iar templul şi-a sfâşiat catapeteasma. Şi toată mulţimea, văzând cele întâmplate, se întorceau bătându-și pieptul. Ce priveliște a fost aceea! Fiul lui Dumnezeu, coborât din cer, întrupat pentru mântuirea oamenilor, dar batjocorit, respins și omorât de oameni. Ce simțământ, dacă nu cel al rușinii și al durerii sufletești, poate să cuprindă inima noastră în fața unei asemenea priveliști?”
Alături de cei care au privit cu nepăsare sau curiozitate, au fost însă și cei care au rămas lângă Cruce și au înțeles taina jertfei, iar ierarhul a evidențiat acest lucru, arătând că între aceștia se numără centurionul care a mărturisit dumnezeirea lui Hristos, tâlharul care s-a pocăit, Maica Domnului și ucenicul iubit, care au contemplat iubirea lui Dumnezeu și au devenit mărturisitori ai ei:
„Lângă crucea Mântuitorului și lângă Domnul răstignit mai stătea și Preasfânta Fecioară Maria. Ea, bineînțeles, cu inima străpunsă de sabia întristării, așa cum îi profețise cu mult timp înainte bătrânul Simeon. Dar totuși ea știa că pe cruce se săvârșește răscumpărarea neamului omenesc. Și lângă cruce și alături de Hristos pe cruce stătea și ucenicul cel iubit, apostolul și evanghelistul Ioan, care privind pe cel pironit pe cruce, contempla dragostea lui Dumnezeu față de oameni, care este izvorul adevăratei teologii, pe care el o mărturisește în prima sa epistolă sobornicească: „Dumnezeu este iubire și cel care rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne în el.”
În încheiere, ierarhul a îndemnat la un răspuns personal și viu la dragostea lui Dumnezeu arătată pe Cruce:
„Iubiți frași și surori, participând la aceste slujbe din zilele acestea sfinte ale Joii Mari, ale Vinerii Mari, și noi am pomenit și am contemplat în chip viu, cu ochii minții, cu ochii credinței noastre, lucrarea dragostei lui Dumnezeu față de noi oameni. Cum trebuie să răspundem noi acestei dragoste? Aș începe spunându-vă cum au răspuns înaintașii noștri în credință, adică creștinii cei de dinaintea noastră, care au fost de la Hristos, de la Sfinții Apostoli și până în zilele noastre. La această dragoste înaintașii noștri au răspuns așa. În primul rând, mucenicii au răspuns cu șiroaiele sângelui lor vărsat pentru credința lor în Hristos. Apoi au răspuns cuvioșii și asceții și pustnicii prin omorârea trupului cu patimile și cu poftele lui. Apoi au răspuns alți oameni mulți, păcătoși, care însă s-au pocăit cu lacrimi și suspinuri din inimă și cu mărturisirea sinceră a păcatelor lor. Apoi au răspuns alți mulți oameni dintre cei bolnavi și împovărați cu necazuri și cu greutăți și cu boli. Au răspuns prin nădejdea și răbdarea lor. Iar pentru această răbdare și nădejde, dragostea lui Dumnezeu i-a acoperit și i-a mângâiat. Noi să ne întoarcem la casele noastre, nu ca iudeii în Vinerea Mare, adică înspăimântați de semnele naturii, ci să ne întoarcem purtând în inimile noastre pocăință pentru ceea ce am greșit, iertare pentru cei care ne-au greșit, pace și bună înțelegere între noi și iubire frățească. Și să răspundem și noi la dragostea lui Dumnezeu prin împlinirea poruncilor Lui.”
Potrivit rânduielii liturgice, la finalul Doxologiei Mari, soborul slujitorilor și credincioșii au pornit în procesiune în jurul lăcașului de închinare cu Sfântul Epitaf, participând în mod duhovnicesc la ducerea către mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. În cadrul procesiunii s‑au făcut patru opriri, prilej cu care au fost rostite ectenii pentru ocrotirea poporului binecredincios și pentru odihna sufletelor celor adormiți.
La finalul procesiunii, Preasfinția Sa a așezat Sfântul Epitaf pe Sfântă Masă a Altarului unde va rămâne pe toată perioada pascală, până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când este aşezat la locul său, în biserică.
La finalul slujbei, Preasfințitul Samuel Bistrițeanul a oferit credincioșilor iconițe cu Răstignirea Domnului, în semn de binecuvântare și apropiere sufletească.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohiei.
Tetx: Marian Șomlea și Viorica Văscu
Mai multe poze AICI
Anunțuri gratuite din Maramures


