Paștele catolic, sărbătorit astăzi la Sibiu de sași, maghiari și românii de alte confesiuni creștine – Sibiu Independent

Sibiul trăiește, în această duminică, 5 aprilie 2026, atmosfera Paștelui catolic, celebrat de credincioșii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici, în timp ce Paștele ortodox va fi marcat peste o săptămână, în 12 aprilie. În oraș și în județ, sărbătoarea aduce împreună comunități vechi, între care se regăsesc sașii și maghiarii din Sibiu, dar și români aparținând acestor confesiuni creștine.

La Sibiu, această zi are o încărcătură aparte tocmai prin amestecul de tradiții și identități care definesc de secole orașul. Comunitatea evanghelică din zonă numără în continuare numeroși enoriași de origine săsească, iar în peisajul confesional sibian sunt prezente și comunitățile romano-catolice și reformate, legate în mod firesc de familii maghiare, dar nu numai.

Klaus Iohannis, urare de la Sibiu înainte de Paștele catolic

Fostul președinte Klaus Iohannis a reapărut în spațiul public la Sibiu în preajma acestor sărbători. Duminică, 29 martie, el a participat împreună cu Carmen Iohannis la slujba de Florii de la Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” din centrul orașului, unde, la ieșire, s-a oprit pentru a vorbi cu câțiva oameni și a făcut fotografii cu localnicii. Cu acel prilej, fostul șef al statului a transmis: „Vă doresc tuturor sărbători pascale fericite și multă sănătate”.

Sâmbătă seara, 4 aprilie, cu o zi înainte de Paștele catolic, Klaus Iohannis și soția sa au participat și la slujba de Înviere de la aceeași biserică din Piața Mare a Sibiului. Înainte de intrarea în lăcașul de cult, fostul președinte a adresat o nouă urare: „Vă doresc tuturor Sărbători Pascale binecuvântate și Florii frumoase. La mulți ani!”.

Tradiții săsești și obiceiuri păstrate în zona Sibiului

În județul Sibiu, sărbătoarea Paștelui poartă și urmele vechilor tradiții săsești și maghiare. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este „stropitul” din a doua zi de Paști, adus în Transilvania de coloniștii sași și practicat mai întâi în familiile săsești și maghiare, apoi preluat și de români. În unele sate din Mărginimea Sibiului, tradiția s-a păstrat sub forma stropitului cu parfum, făcut de flăcăi fetelor de măritat.

Tot în satele din jurul Sibiului, Paștele rămâne legat de mersul la biserică, de pregătirea mesei de sărbătoare și de ritualuri locale transmise din generație în generație. Cercetările despre obiceiurile din Mărginime amintesc, de exemplu, aducerea ramurilor de salcie în biserică, „mormântul Domnului” din Vinerea Mare sau diferite procesiuni și înconjurări rituale din noaptea de Înviere, semn că sărbătoarea este trăită aici nu doar liturgic, ci și comunitar.

Un Paște care vorbește despre identitatea Sibiului

Faptul că Paștele catolic este celebrat astăzi la Sibiu de sași, maghiari și români din mai multe confesiuni spune, încă o dată, ceva esențial despre identitatea locului: Sibiul rămâne un oraș al conviețuirii, în care sărbătorile mari ale fiecărei comunități fac parte din ritmul firesc al vieții cetății. Iar în preajma bisericilor istorice din centru și a satelor din jur, această duminică aduce mai departe o moștenire care ține de credință, familie și memorie.

Sărbători cu pace, lumină și bucurie tuturor celor care prăznuiesc astăzi Paștele!