Paștele la catolici și reformați: Sute de mii de credincioși din Transilvania, Moldova și din marile orașe ale țării sărbătoresc sâmbătă spre duminică noapte, Învierea lui Hristos.
Sunt catolicii și reformații României, comunități cu rădăcini adânci în istoria acestor locuri, cu tradiții liturgice distincte și cu o prezență culturală care depășește cu mult ponderea lor numerică.
Ambele confesiuni folosesc calendarul gregorian, motiv pentru care Paștele lor coincide în fiecare an cu cel al lumii occidentale și se desparte de Paștele Ortodox.
Catolicii reprezintă aproximativ 4-5% din populația României, dar distribuția lor geografică este departe de a fi uniformă.
Cea mai compactă și mai vizibilă comunitate catolică este cea a maghiarilor din Transilvania, concentrată în special în județele Harghita, Covasna, Mureș, Cluj și Alba. Orașe precum Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc sau Târgu Mureș au parohii catolice cu tradiții de secole.
O a doua comunitate importantă este cea a catolicilor de rit latin din Moldova, răspândiți în județele Bacău, Neamț și Iași.
Aceștia sunt urmași ai unor vechi colonizări medievale și ai unor procese de conversiune istorice, vorbitori de română cu un puternic simț al identității confesionale.
În marile orașe există parohii catolice active, frecventate atât de credincioși locali de tradiție, cât și de expatriați din țările Europei Occidentale.
Episcopiile Romano-Catolice din România sunt organizate cu centrele la Alba Iulia, Iași, Oradea, Satu Mare, Timișoara și cu o dieceză greco-catolică importantă la Blaj și Cluj-Napoca, deși greco-catolicii reprezintă o confesiune distinctă, care serbează Paștele deodată cu ortodocșii.
Cum celebrează Paștele la catolici
Vigilia Pascală este celebrată în noaptea de sâmbătă spre duminică și considerată cea mai importantă liturghie din întregul an. Ea începe în întuneric deplin, în fața bisericii, cu sfințirea focului pascal.
Din această flacără nouă este aprins lumânarul pascal, care este purtat în procesiune în interiorul bisericii în timp ce credincioșii aprind lumânările proprii de la flacăra sa.
De trei ori răsună în întuneric cântarea „Lumen Christi”, Lumina lui Hristos, iar adunarea răspunde cu „Deo gratias”.
Urmează Liturgia Cuvântului, cu o serie de lecturi din Vechiul și Noul Testament mai numeroase decât în orice altă slujbă a anului, trasând marele arc al istoriei mântuirii de la Creație până la Înviere.
Duminică dimineața urmează Liturghia solemnă de Paști, cu predică festivă, orgă și, acolo unde există, cor parohial.
Masa de familie din duminica Paștelui este un moment important: mielul pascal, ouăle roșii, cozonacul și alte bucate specifice primăverii împodobesc mesele din casele catolice la fel ca în tradiția ortodoxă.
În comunitățile maghiare din secuime există și obiceiul stropitului de Lunea Paștelui. Băieții și bărbații merg la casele fetelor și le stropesc cu apă de parfum sau cu apă, primind în schimb ouă roșii și alte daruri.
Obiceiul, numit „locsolás”, este una dintre cele mai vesele tradiții pascale central-europene și se practică cu entuziasm nealterat de secole.
Reformații din România
Comunitatea reformată (calvină) din România este una dintre cele mai vechi și mai bine organizate comunități protestante din această parte a Europei.
Calvinismul a pătruns în Transilvania în secolul al XVI-lea, în valul Reformei protestante, și a prins rădăcini adânci mai ales în rândul maghiarilor transilvăneni.
Astăzi, reformații reprezintă aproximativ 3% din populația României, aproape în totalitate de etnie maghiară și concentrați în aceleași județe cu populație maghiară semnificativă: Harghita, Covasna, Mureș, Cluj, Bihor, Satu Mare și Sălaj.
Paștele Reformat diferă în mod semnificativ de cel Catolic în ceea ce privește forma liturgică, deși conținutul teologic, celebrarea Învierii, este același.
Reforma calvină a secolului al XVI-lea a simplificat radical ritualul religios, îndepărtând tot ceea ce considera adăugiri ulterioare față de practica primelor comunități creștine.
Prin urmare, slujba reformată de Paști nu are nici Vigilia Pascală cu foc sfințit, nici lumânarul pascal, nici procesiuni solemne.
Centrul absolut al Paștelui Reformat este slujba de duminică dimineața, un serviciu divin sobru, structurat în jurul predicii, al citirii Scripturii și al cântării psalmilor și imnurilor.
Muzica joacă și ea un rol important, deși diferit față de tradiția luterană. Reformații cântă psalmi și imnuri, mai ales din colecția clasică de psalmi reformați, mulți dintre ei compuși în secolul al XVI-lea în Franța și Olanda și adaptați în maghiară.
Masa de familie de Paști este și la reformați un moment important, cu bucatele tradiționale comune întregii zone transilvănene.
Stropitul de Lunea Paștelui este prezent și în comunitățile reformate maghiare, fiind un obicei popular care transcende granițele confesionale și aparține culturii populare a primăverii din această zonă.
Anunțuri gratuite din Maramures