Aproximativ 400 de specialişti, cadre didactice universitare, administratori şi proprietari de păduri, elevi de la licee de profil sau studenţi, alături de oficialităţi locale, judeţene şi naţionale, au participat, vineri, în Sala Sporturilor din Miercurea-Ciuc, la cea de-a IV-a ediţie a Conferinţei Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri. La eveniment au fost prezenţi şi vicepremierul Tánczos Barna, unul dintre iniţiatorii conferinţei, dr. ing. George Gârbacea, inspector general al Gărzii Forestiere Naţionale, ing. Gabriel-Simion Oltean, consilier în cadrul cabinetului ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi Jean Vişan, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Conferinţa a fost organizată de Consiliul Judeţean Harghita, Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, în parteneriat cu Asociaţia Organizaţiilor Fermierilor Secui şi Asociaţia Forestierilor din România. În acest an, tema centrală a conferinţei a vizat redefinirea rolului strategic al gestionării pădurilor în contextul schimbărilor climatice, al transformării cadrului de reglementare european şi al dinamicii accelerate a pieţei, un accent deosebit fiind pus şi pe analiza contextului juridic şi al regimului de proprietate.
În deschiderea evenimentului, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a subliniat importanţa profesioniştilor în domeniul silviculturii ca punct de plecare a multor decizii. Acesta a punctat, printre altele, că zona montană este foarte importantă pentru comunitate, fiind o valoare adăugată pentru România.
Directorul Centrului de Dezvoltare Harghita, Cilip Árpád, a spus că această conferinţă nu este doar un punct de întâlnire anuală, ci este un atelier profesional şi o sesiune de formare „unde dezbatem cele mai arzătoare aspecte de politici publice, modificările legislative şi provocările economice moderne”. „Scopul nostru este ca fiecare participant să plece acasă cu informaţii proaspete şi aplicabile”, a precizat Cilip Árpád.
Preşedintele executiv al Asociaţiei Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, Melles Előd, a afirmat că schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante preocupări actuale. „Efectele lor se resimt tot mai clar, iar acest lucru ne obligă la responsabilitate, adaptare şi cooperare. De aceea este important să continuăm dialogul profesional şi să căutăm împreună soluţii bune pentru viitorul pădurilor noastre”, a spus Melles Előd.
Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, Porzsolt Levente, a amintit că în urmă cu patru ani la eveniment au participat 150 de persoane, iar de atunci s-a trecut de la nivelul regional la cel naţional, ajungând la ediţia din acest an la aproximativ 400 de participanţi, ceea ce dovedeşte că pădurea este un subiect important.
Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), dr. ing. Ciprian-Dumitru Muscă,a vorbit despre importanţa evenimentului şi a arătat că interesul tuturor este de a dezvolta comunităţile locale. „La urma-urmei, pădurea şi lemnul fac parte din viaţa noastră şi orice ţară sau orice comunitate se dezvoltă pe resursele pe care le are”, a precizat dr. ing. Ciprian-Dumitru Muscă.
Directorul RNP: Vreau ca toţi angajaţii din Romsilva să rămână, în continuare, în noile structuri ale noii Romsilva
Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Jean Vişan, a arătat că una dintre priorităţile mandatului său o reprezintă aplicarea prevederilor HG 123/2026 privind reorganizarea instituţiei. „O altă provocare şi prioritate din partea mea este aceea de a aplica prevederile HG 123 din 2026, care priveşte reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor, adică trecerea de la o administrare a Fondului Forestier Naţional, proprietate publică a statului, cu 41 de direcţii silvice judeţene, la 19 direcţii silvice regionale”, a punctat Jean Vişan.
Acesta a precizat că acest proces reprezintă o provocare atât din cauza termenului scurt – 45 de zile de la numirea sa în funcţie în urmă cu o săptămână – cât şi pentru că îşi doreşte menţinerea personalului în noile structuri. „Vreau să rămână toată lumea, toţi angajaţii din Romsilva, în continuare în noile structuri ale noii Romsilva”, a subliniat directorul general al RNP.
Bíró Barna-Botond: Gestionarea responsabilă a patrimoniului natural presupune cunoaşterea realităţilor din teren
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bíró Barna-Botond, a subliniat în discursul său importanţa luării deciziilor pe baza realităţii din teren şi a dialogului constant cu specialiştii în domeniu. „Faptul că am ajuns la cea de-a patra ediţie a Conferinţei Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri arată că există o comunitate profesională puternică, preocupată nu doar de prezentul, ci mai ales de viitorul pădurilor noastre. Acest lucru este cu atât mai important într-un moment în care sectorul forestier se confruntă cu schimbări şi decizii importante la nivel naţional şi european. Un exemplu este procesul de delimitare a Zonelor cu Protecţie Strictă, care ridică numeroase întrebări şi preocupări în rândul comunităţilor locale şi al proprietarilor de păduri. Experienţa recentă ne arată foarte clar că astfel de decizii nu pot fi luate doar pe baza unor analize realizate de la distanţă. Gestionarea responsabilă a patrimoniului natural presupune cunoaşterea realităţilor din teren şi consultarea celor care îl administrează zi de zi. De aceea, dialogul dintre specialişti, administratori, proprietari şi autorităţi este esenţial. Iar conferinţe precum cea de astăzi oferă tocmai acest cadru necesar pentru schimb de experienţă, clarificarea problemelor şi formularea unor soluţii sustenabile”, a spus, printre altele, Bíró Barna-Botond.
Ing. Gabriel-Simion Oltean, consilier în cadrul cabinetului ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a apreciat faptul că evenimentul creşte de la an la an şi „devine de referinţă pentru sectorul silvic din centrul ţării”. Acesta a subliniat că se bucură că mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei centrale de la Bucureşti, care au implicaţii pe sectorul silvic, ajung în teritoriu, „mai aproape de firul ierbii, pentru că foarte uşor poţi pierde legătura cu realitatea din teren şi acest lucru să ducă la nişte acte normative care să încurce poate de mai multe ori decât să ajute sectorul silvic, iar pentru aceasta comunicarea de astăzi este foarte importantă pentru a ghida modul în care reaşezăm sectorul silvic, plecând de la publicarea Codului Silvic şi la redactarea, publicarea şi aprobarea tuturor actelor normative subsecvente”, care „va influenţa ceea ce faceţi dvs. pe teren, la pădure”.
Tánczos Barna: De noi depinde când şi cum vor învăţa despre pădure cei care vin din urmă
Viceprim-ministrul Tánczos Barna a punctat că pădurea necesită o abordare raţională şi ştiinţifică în acelaşi timp, evidenţiind totodată moştenirea gestionată în mod sustenabil de către generaţiile anterioare.
Tánczos Barna, care a fost şi ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a vorbit şi despre procesul de reformă prin care trece RNP Romsilva, precizând că schimbarea trebuie să se facă de jos în sus, „altfel se vor impune lucruri din partea societăţii, fără cunoaşterea tuturor detaliilor”. De asemenea, acesta a evidenţiat şi importanţa implicării specialiştilor în educaţia tinerilor. „Eu nu aş dori să văd, de exemplu, un RNP care lipseşte de la Săptămâna Verde. Eu nu aş dori să văd Săptămână Verde în şcolile din România fără o zi, jumătate de zi, în care un pădurar, un inginer silvic, este în şcoală pentru a planta dragostea pentru pădure în inima copiilor şi raţiunea cu privire la exploatarea sustenabilă a pădurii în mintea copiilor. De noi depinde când şi cum vor învăţa despre pădure cei care vin din urmă”, a evidenţiat viceprim-ministrul Tánczos Barna.
Programul conferinţei a fost structurat în trei paneluri tematice: „Pădurea ca resursă strategică în contextul schimbărilor climatice”; „Drept, proprietate şi responsabilitate în administrarea pădurilor”; „Lanţul valoric al pădurii şi lemnului în Europa – piaţă, reglementare şi competitivitate”. În total, au fost 12 prezentări.
Tema care a suscitat, poate, cel mai mare interes a fost cea referitoare la „Drept, proprietate şi responsabilitate în administrarea pădurilor”, în care au fost prezentări referitoare la zonele de prioritate pentru biodiversitate (noua denumire pentru zonele cu protecţie strictă). Cu detalii despre acest subiect vom reveni într-un număr viitor. (Şt.P.)
Comentarii:
Anunțuri gratuite din Maramures