Asociația Project Bag din Băile Tușnad intenționează să lanseze, în acest an, un nou pachet educațional mobil, dedicat berzei albe și relației acesteia cu comunitățile locale, după succesul inițiativei TușnadEcoBear MobilCave, prin care sute de elevi din județ învață despre urși și coexistența lor cu oamenii.
Reprezentantul Asociației Project Bag, biologul Imecs István, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că activitatea este inclusă în programul organizației pe acest an și are la bază experiența acumulată la centrul de vizitare dedicat berzei albe de la conacul Henter, din comuna Sântimbru, dar și în urma activităților de monitorizare a populației de berze, derulate împreună cu elevii din localitate.
‘În acest an, organizația dezvoltă un pachet educațional mobil inspirat de centrul de vizitare ‘Stork Nest’, situat în conacul Henter din Sântimbru. Scopul este de a aduce această experiență direct în școli, prin activități extracurriculare interactive care să le permită elevilor să descopere ecologia berzelor, modul lor de viață și importanța protejării acestei specii’, a precizat Imecs István.
Biologul a menționat că, din discuțiile cu profesorii a reieșit că pentru temele legate de fauna locală nu există suficient timp alocat în programa școlară, motiv pentru care sunt foarte importante programele non-formale.
Potrivit lui Imecs István, deși este o specie ‘foarte simpatică, cu valoare tradițională și culturală foarte adâncă’, conviețuirea tradițională cu berzele se schimbă, pe fondul modernizărilor din comunități.
Reprezentantul Project Bag a explicat că, în ultimele decenii, berzele au apărut în număr mare în localități după extinderea sistemului de distribuție a energiei electrice și apariția stâlpilor de electricitate care oferă spațiu pentru construirea cuiburilor.
În plus, berzele și-au dat seama că, în apropierea oamenilor, sunt protejate de păsările răpitoare.
‘Berzele au identificat faptul că, dacă își depun ouăle în apropierea oamenilor, atunci speciile răpitoare, cum sunt șorecarul comun, de exemplu, sau alte specii similare, nu le urmăresc. Atunci au venit în apropierea omului și au stat în jurul omului și erau în siguranță’, a arătat biologul.
În timp, însă, modernizarea gospodăriilor face ca prezența berzelor să fie tot mai des percepută ca o problemă, din cauza pagubelor provocate gardurilor sau fațadelor caselor, existând deja solicitări de mutare a cuiburilor.
În plus, pe termen lung, înlocuirea stâlpilor tradiționali de electricitate cu unii mai subțiri va duce la scăderea semnificativă a locurilor de cuibărit.
‘Sunt astfel de detalii care ne fac să credem că e bine să începem o comunicare mai detaliată despre conviețuirea cu această specie pentru că, treptat, vor veni și conflicte din punctul acesta de vedere. Și nu pentru că specia nu este una simpatică și una foarte apropiată de sufletul oamenilor și de tradiții, ci pur și simplu din punct de vedere tehnic, financiar, nu va avea loc aceeași conviețuire cum a fost în ultimii 70-80 de ani. Și din cauza acestor schimbări, noi ne-am propus să prevenim sau să ajutăm anumite procese și să intrăm în comunități, ca măcar copiii să cunoască de la bun început despre ce specie este vorba, cum am trăit împreună cu această specie și care sunt posibilitățile noastre pe viitor să trăim în continuare împreună cu această specie. Cam asta este strategia, teoria din spatele inițiativei noastre’, a punctat Imecs István.
Soluția pentru conviețuirea cu berzele ar fi, în opinia reprezentantului Project Bag, instalarea de stâlpi speciali, cu suporturi amplasate corect, astfel încât păsările să poată cuibări în siguranță, la distanță de garduri și clădiri, fără a provoca pagube localnicilor.
Procesul este unul îndelungat, presupune identificarea zonelor potrivite, găsirea soluțiilor tehnice, a surselor de finanțare și implicarea comunității locale.
‘Acesta este un proces și trebuie să începem undeva să conștientizăm oamenii că asta urmează. (…) Comunitatea locală e baza activităților noastre, de fapt. Supraviețuirea, starea de conservare a speciilor, depinde de comunitatea locală’, a punctat reprezentantul Project Bag.
Imecs István este și coordonatorul grupului de lucru privind gestionarea conflictelor dintre om și urs de pe lângă Primăria Băile Tușnad, care a reușit, printr-un efort comun al autorităților, experților și membrilor comunității, să reducă semnificativ prezența animalelor în oraș, dar și pagubele produse de acestea, stațiunea devenind un model la nivel național.
La Băile Tușnad se desfășoară anual și o importantă conferință internațională și un festival, care au ca tematică coexistența om-urs.
De asemenea, Asociația Project Bag derulează un alt proiect educational de succes, intitulat TușnadEcoBear MobilCave, în cadrul căruia specialiștii merg în școli și comunități și prezintă informații relevante despre urși și coexistența lor cu oamenii.
Până în prezent, reprezentanții Asociației au ajuns în școli din tot județul, la activitățile non-formale referitoare la coexistența dintre oameni și urși participând peste 800 de elevi.
În ultimii 20 ani, numărul de berze a înregistrat o creștere spectaculoasă în județul Harghita, unde aceste păsări au găsit habitate propice de hrănire și unde au, în mod tradițional, o relație bună cu oamenii locului.
Datele statistice arată, că în ultimii 20 ani, populația de berze din județ a crescut de peste trei ori, de la 184 de perechi cuibăritoare în anul 2003, la aproximativ 620 de perechi cuibăritoare în anul 2025. AGERPRES/ (A, AS – redactor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Anunțuri gratuite din Maramures
