Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar. Cristian Hordilă, Hopa Film: Majoritatea evenimentelor din Cluj se întâmplă între mai şi septembrie. Trebuie să ne propunem să dăm o constanţă vieţii în oraş, nu să trăim aşa, sezonier

♦ Hopa Film va lansa în 2026 un lungmetraj care îi are în rolurile principale pe Smiley şi pe Pavel Bartoş.

Cristian Hordilă, cofondator şi producător de film la Hopa Film, se declară a fi un clujean adoptat şi spune că a văzut cum, în ultimii ani, acest oraş a explodat din punct de vedere cultural.

„Un moment important şi neplă­cut pentru clujeni a fost acela când oraşul nu a câştigat titlul de Capitală Europeană a Culturii (în 2021 – n. red.). Atunci însă s-au unit toate for­ţele pentru a merge mai departe. Co­le­gii mei de la Centrul Cultural Clu­jean, organizaţie care a adunat aproxi­mativ 100 de ONG-uri, au reuşit, în colaborare cu instituţiile, să coaguleze această energie. Clujul este aşadar astăzi un centru cultural.“

Totuşi, el recunoaşte că mai sunt lucruri de făcut, uşi de deschis. „Deşi faptul că am pierdut titlul de Capitală Europeană a Culturii ne-a ambiţionat, nu cred că am reuşit să dovedim tot ce ne-am propus în acel moment.“

Chiar şi aşa, s-au întâmplat lucruri, cum ar fi cele din zona de artă inde­pendentă – de la film la teatru. „Toate aceste festivaluri – sub orice formă -, care s-au născut la Cluj sau în jurul Clujului, sunt o dovadă.“

La capacitate maximă

Există însă mult mai multe straturi în această ecuaţie. Sunt foarte multe evenimente de orice fel, de la congrese medicale la conferinţe de IT sau HR.

„Tocmai de aceea, uneori capacitatea logistică a urbei e depăşită, mă refer atât la sălile de spectacole şi evenimente, cât şi la camerele de hotel. Deşi cu toţii ne dorim mai mult, oraşul de arată că, cel puţin în zona centrală, a ajuns la o capacitate maximă.“

O problemă, consideră Cristian Hordilă, e că mai toţi organizatorii de evenimente, indiferent de industria din care fac parte, au tendinţa de a-şi concentra atenţia pe lunile mai-septembrie. Fiind şi oraş universitar, tot atunci au loc şi festivităţile de final de an.

„Sunt câteva săptămâni/ luni când oraşul e blocat. În restul timpului însă, ajungi să cunoşti un alt Cluj, mai liniştit, mai aerisit. Se întâmplă şi atunci lucruri în zona de artă independentă, dar de regulă în spaţii neconvenţionale.“

Tot atunci însă, multe unităţi HoReCa şi multe spaţii nu au un grad de ocupare suficient.

„Cred că pariul pe care trebuie să ni-l propunem este să dăm o constanţă vieţii în oraş şi nu să trăim aşa, foarte sezonier.“

Povestea lui

Cristian Hordilă a venit la Cluj pentru studii şi a ajuns să facă voluntariat la TIFF. Toată experienţa s-a traformat treptat într-o carieră total neaşteptată. „Acum sunt managerul festivalului, dar am lucrat şi lucrez îndeaproape şi cu cei de la Centrul Cultural Clujean. Am participat la foarte multe proiecte de tip festival, eveniment. Iar în ultimii ani m-am reorientat către zona de producţie de film şi de conţinut. Cred că e o direcţie de viitor.“

Cu toţii consumăm foarte mult conţinut vizual. Doar că reducerea attention span-ului a redus şi durata video-urilor, iar asta e o problemă pentru industria clasică de cinema. Mersul la cinema presupune un ritual care îţi ocupă cel puţin 3-4 ore din viaţa ta de spectator, cu tot cu plecatul de acasă, cumpăratul de popcorn şi altele. „Eu nu cred că cinematografia va muri, ci va fi un obicei premium, de nişă. În direcţia asta merg şi campaniile din ultimii ani ale distribuitorilor şi producătorilor de film. Nu cred însă în drumuri cu un singur sens. Lucrurile se pot schimba. Am auzit de-a lungul timpului de multe trenduri care păreau că ne vor distruge viaţa, iar VR-ul e unul dintre ele. Şi totuşi, nu a prins.“

Acum se discută mult despre vertical content – care a explodat în Asia şi a cucerit America anul trecut. E vorba de microdramas şi teleshopping. „În final, spectatorii vor decide. Plus că pieţele sunt foarte diferite. Totuşi, e evident că lucrurile se schimbă.“Totodată, el recunoaşte că există un număr enorm de săli de cinema de tip multiplex – cele prezente în mall-uri – care nu vor supravieţui. Printre altele, plătesc nişte chirii enorme.

„Personal, în continuare recomand mersul la cinema, cred că este cea mai bună experienţă.“

Un nou pariu

De circa doi ani, Cristian Hordilă a intrat în antreprenoriat, fiind cofodatorul Hopa Film. Alături de el, în acţionariat, mai sunt Pavel Bartoş şi Maria Filip George.

„La Hopa Film am pariat pe un film, un lung metraj care îi are în rolurile principale pe Smiley şi pe Pavel Bartoş. Venim cu o abordare diferită, ca la americani, cu cascadori, actori cunoscuţi. Totuşi, ne propunem să producem conţinut de orice fel, aşa că vom lansa şi proiecte în YouTube. Ne uităm şi la vertical content. Încercăm să înţelegem ce vrea consumatorul. Şi, totodată, avem şi două proiecte pentru piaţa internaţională. Hopa Film există de aproximativ doi ani, dar am stat cuminţi, aşteptând să lansăm filmul. Îl lansăm în toamna acestui an.“

Spune că, cu toate schimbările care se întâmplă, a înţeles că filmul va fi un produs premium nu doar pentru spectator, ci şi pentru producător.

„Un proiect de film înseamnă sume mari de bani. E un pariu.“ Bugetele filmelor din România variază între 800.000 şi 1,5 milioane de euro. Sunt şi proiecte care au costat mai mult.

„Cred însă că dacă vrei să îţi recuperezi banii şi să investeşti mai departe, cu un lungmetraj trebuie să rămâi în zona asta.“

O echipă standard de film – lăsând la o parte figuranţii – e undeva la 80-100 de oameni, fiecare având roluri precise. Numărul se poate schimba de la o zi la alta. Zilele de filmare sunt în general de cam 12 ore. „În cazul nostru, am filmat 22 de zile. Sunt filme care se fac în mai puţine, dar şi unele care durează mai mult. Depinde de buget, de ce vrea regizorul. Sunt multe detalii.“

Despre schimbări

Totodată, un film înseamnă probabil între şase luni şi un an de pregătire. Şi lucrul ăsta s-a schimbat foarte mult. „În primii mei ani când mergeam la cursuri de producţie pe la festivalurile de film se spunea că viaţa unui film este între între 3 şi 7 ani, ideal 5, de la stadiul de idee până la lansare. Acum, ştiu proiecte de succes în România care au reuşit totul în 3-4 luni. Tehnologia evoluat, oamenii se mişcă repede, nu mai au răbdare.“

Cristian Hordilă a terminat Facultatea de Administrarea Afacerilor şi, ulterior, intrând în lumea filmului şi mergând la foarte multe festivaluri, a participat la câteva programe de producţie de film. „Astăzi, găseşti mult ajutor pe internet, dar la vremea aceea, accesul la informaţie nu era aşa facil. Astfel, ca să ai cursuri pe juridic, despre aspecte legale şi juridice în negocierile de contracte de distribuţie, era wow atunci. Acum, multe din programele astea nici nu mai există“, conchide producătorul şi cofondatorul Hopa Film.

El a fost prezent în cadrul emisiunii Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.