Conferințele Club Feroviar 2026 au început miercuri dimineață la Sighișoara, oraș situat pe principalul coridor de cale ferată care traversează România și locul de unde începe (sau se termină) cel mai amplu proiect de infrastructură aflat în derulare în momentul de față.
Evenimentul reunește administratorii de infrastructură feroviară națională și operatorii de transport feroviar, prilej cu care își prezintă proiectele de transport pe șină menite să formeze un spațiu de mobilitate mai bine conectat și integrat în statele din spațiul economit european.
35 de ani de prezență a BEI în România
Lucrările au fost deschise de Mihai Frumosu, expert senior pe domeniul transporturilor la Banca Europeană de Investiții. Care a venit și cu o știre caldă: boardul BEI a aprobat cofinanțarea pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Brașov-Sighișoara, proiect de aproape un miliard de euro.
În acest an, BEI aniversează 35 de ani de prezență în România, timp în care a finanțat proiecte în valoare de 22,4 miliarde de euro, iar printre primii beneficiari au fost CFR SA și Metrorex. Miahi Frumosu a ținut să precizeze faptul că evenimentul Conferințele Club Feroviar 2026 se desfășoară pe coridorul feroviar principal al României, finanțat de Uniunea Europeană și confinanțat de BEI.
Primarul Sighișoarei, Iulian Sârbu, și-a exprimat bucuria că evenimentul se desfășoară în orașul său. ”Avem deschiderea, încrederea și oportunitatea de a găzdui o dezbatere necesară. Pentru Sighișoara, conectivitatea nu e un lux, ci o necesitate”, a spus edilul.
CFR SA, apel către autoritățile locale pentru a finanța proiectele regionale
Și Radu Urziceanu, director de strategie și reprezentare externă al CNCF CFR SA, a subliniat faptul că toate drumurile (în cazul nostru, drum de fier) trec pe la Sighișoara. El a menționat faptul că autoritățile locale cunosc cel mai bine nevoile de mobilitate ale cetățenilor pe care-i reprezintă și, în acet context, ar fi normal ca ele să finanțeze proiectele feroviare locale și regionale.
Oficialul administratorului infrastructurii a subliniat, ca de fiecare dată la evenimentele noastre, că finanțarea CFR SA nu este subiect de negociere. ”Infrastructura nu e un business, noi nu creăm valoare pentru acționari, ci pentru cetățeni și pentru România”, a spus Urziceanu. În finalul intervenției sale din deschiderea evenimentului, Radu Urziceanu s-a referit succint și la proiectul pentru construcția unei căi ferate de mare viteză în România, atrăgând atenția asupra faptul că, odată realizată această linie, nu ne vom putea permite să introducem restricții de viteză: ”putem începe încă de pe acum acest exercițiu de disciplinare”.
Claudiu Mureșan: avem nevoie de conexiuni mai bune pe calea ferată
Mircea Arnăutu: ”S-au luat niște decizii foarte curajoase”
Mircea Arnăutu, directorul Organismului Notificat Feroviar Român (ONFR) din cadrul AFER, a amintit că în momentul de față se lucrează la infrastructuera de cale ferată de metrou și de tramvai cum nu s-a mai lucrat niciodată. Acest lucru este posibil în condițiile în care acum sunt disponibile fonduri europene la care nu am fi visat nici măcar în urmă cu cinci ani de zile.
În context, el a amintit șantierele aflate în curs pe coridoarele feroviare, lucrările la Magistrala 6 de metrou spre Aeroportul Otopeni (”un vis de 50 de ani”) și faptul că toate cele 11 orașe care au tramvaie fac investiții în infrastructură și în material rulant.
În domeniul fefoviar, el a spus că în ultima perioadă ”s-au luat niște decizii foarte curajoase”: utilizarea sistemului slab track pe podul de la Grădiștea, traversele din material plastic și instalațiile de sudură a căii (în acest caz a dat exemplul companiei românești Hiarom).
Concluziile profesorului Gabriel Popa
Concluziile panelului de deschidere a evenimentului Conferințele Club Feroviar 2026 aju fost trase de profesorul Gabriel Popa, prodecanul Facultății de Transporturi de la Universitatea Politehnica București.
În opinia sa, viteza de 160 km/oră, maximă pe rețeaua feroviară românească, nu este una mult prea mare în comparație cu cea din alte state europene, chiar și din regiune. Profesorul Popa a spus și că timpul de implementare a proiectelor de modernizare a infrastructurii în România este mult prea mare, dar a menționat că trebuie să recunoască și faptul că sunt și rezultate bune. ”Mai avem foarte, foarte multe lucruri de făcut”, a conchis el.
Anunțuri gratuite din Maramures
